Alimentele se scumpesc spectaculos în Ungaria. Guvernul maghiar pregătește o nouă ofensivă contra retailerilor, care cer să fie luați la rost furnizorii. Făina s-a scumpit cu 43% an la an în ianuarie, laptele cu 25%

Consumatorul maghiar a început în ianuarie să cheltuiască în maga­zine, inclusiv pe alimente. Vân­zările de retail au crescut cu aproape 5% în ritm anualizat, o veste bună pentru o economie cu industria în­ghetață care încearcă să-și revină din recesiune. Însă a accelerat și inflația, de la 4,6% în decem­brie la 5,5% în ianuarie, propulsată de servicii și alimente. Răspunsul guvernului au fost lansa­rea ideii reintroducerii de plafoane pentru prețuri, restricții pe profitul retailerilor și reduceri de prețuri voluntare.

Pentru analiști nu este clar dacă scumpirea mâncării este rezultatul majorării prețurilor de către lanțurile de retail sau de către furnizori. Portfolio, principala sursă de știri și analize economice din Ungaria, scrie despre o ofensivă a guvernului contra retailerilor, un sec­tor dominat de companii străi­ne. Contextul în care scumpirile au reînceput să accelereze este acela al apropierii alegerilor pentru parla­ment în 2026, al decli­nului industriei auto, co­loana vertebrală a reindus­tri­alizării Un­ga­riei, al destabiliză­rii forintului și al creșterii dato­riei statului în lipsa accesului țării la fonduri europene.

Guvernul condus de premie­rul Viktor Orban ține pe agendă pro­blema scumpirii alimentelor din ianuarie după ce inflația a început din nou să accelereze în noiembrie anul trecut. În prima lună din 2025, inflația anualizată la alimente a fost de 6%. Față de decembrie, prețurile mâncării au cres­cut cu aproape 2%. Datele biroului central de statistică arată că în doar o lună, în ianuarie, pre­țul laptelui a urcat cu aproape 6%, cel al ca­fe­lei cu 5%, cel al fructelor și legumelor cu 4,4% și al făinii cu 4%. Scumpirile față de aceeași lună a anului trecut sunt mai dramatice: 43% la făi­nă, 25% la lapte, 24% la ouă, 22% la ulei vegetal, 16% la sucuri de fructe și le­gu­me, 15,5% la unt. Datele oficiale pentru fe­bru­arie încă nu au fost publicate, însă ministrul economiei naționale Márton Nagy a declarat la un eveniment organizat în weekend de Camera Ungară de Comerț și Industrie că inflația la alimente s-ar putea să se fi dus spre 7%.

Înainte ca biroul de statistică să prezinte cifrele pentru ianuarie, guvernul de la Buda­pes­ta a anunțat că ar putea extinde la 100 lista cu produse urmărite prin instrumentul de mo­ni­torizare online a prețurilor lansat când valul de inflație care a lovit Europa a adus în Ungaria cele mai mari scumpiri din Uniunea Europea­nă. Site-ul este deschis de la mijlocul anului 2023 și poate fi folosit pentru compararea prețurilor afișate de magazinele mari. Guver­nul s-a lăudat mult timp că acesta a avut succe­sul scontat. Marile lanțuri de retail care fac parte din Asociația Națională din Comerț au atras atenția asupra faptului că autoritățile trebuie să-i urmărească și pe furnizori deoarece în Ungaria nu doar retailerii sunt responsabili pentru majorările de prețuri.

Între timp, guvernul a deschis negocieri nu doar cu Asociația de Comerț, ci și cu diverse gru­puri de interes sectoriale, cum ar fi Consiliul Pro­du­cătorilor de Lapte. Apoi, pe 10 februarie, mi­nis­trul Nagy a anunțat noi plafonări de prețuri. Guvernul a introdus pentru prima dată limitele de preț la câteva produse alimentare de bază în toamna anului 2021. La început au fost șase ali­mente pe listă. Treptat au fost adăugate și altele. Lista a inclus zahăr, făină, ulei de floarea-soare­lui, picioare de porc, piept de pui, copane de pui, spinări de pui, tacâmuri de pui, lapte UHT, ouă și cartofi. Pe lângă înghețarea prețurilor, guver­nul a anunțat restricții de profit pentru retaileri.

Premierul Orban le-a menționat prima dată în februarie, pentru ca apoi să se afle că nu este vorba de măsuri specifice ci de așteptări ca lanțurile de retail să aplice restricțiile în mod voluntar. Ofensiva comunicării guvernamentale are ca țintă principală companiile mari de retail. Cu unele este în conflict. Însă i-a luat la țintă și pe furnizori.

Autoritatea de protecție a concurenței a adresat o scrisoare mai multor grupuri de interese de pe piața alimentelor deoarece acești jucători au lansat de mai multe ori mesaje care spun că prețurile anumitor produse trebuie să crească. Guvernul maghiar este în conflict în special cu SPAR, retailer pe care-l consideră austriac. Compania a acuzat executivul că încalcă legea europeană în efortul de a stăvili scumpirile și a cerut Comisiei Europene să intervină. Unii analiști spun că intenția lui Orban este de a-i scoate din țară pe jucătorii străini, așa cum a făcut în sectorul bancar.

În Polonia, o piață mult mai mare, guvernul a lansat ideea formării unui lanț de retail național de alimente susținut de o asociație națională de producători de stat. Nucleul este un grup de producători de zahăr. Însă pași mari în acest sens nu s-au făcut. Ungaria urmează altă cale. Fondul maghiar de investiții Indotek a preluat la sfârșitul anului trecut magazinele din Ungaria și managementul operațional ale lanțului de retail Auchan. Indotek aparține lui Dániel Jellinek, unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria și asociat de presa maghiară cu István Tiborcz, ginerele cu afaceri prospere al premierului Orban. Fondul de investiții deține mai multe centre de shopping și unități de retail în Ungaria și în alte țări.