Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Este perioada cu cel mai mare buget pentru sănătate din ultimii 20 de ani. Avem 17 șantiere pe bani europeni nerambursabili. În PNRR am avut blocaje, din cauza birocrației, a avizelor, a nucilor care trebuie mutați. Asta-i România. O țară plină de nuci, de morminte și de avize

România traversează perioada în care are cel mai mare buget pentru sănătate din ultimii 20 de ani, sunt 17 șantiere pe bani europeni nerambursabili, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, la conferința ZF HEALTH&PHARMA SUMMIT 2025, care a menționat că la proiectele din PNRR au fost multe blocaje, din cauza birocrației, a avizelor.

”În 2022 au fost aprobate pentru finanțare 24 de obiective de investiții noi. Ministerul Sănătății și-a luat o marjă de eroare de 5 unități sanitare care exista probabilitatea că se vor bloca pe parcurs. Din cauza legii achizițiilor, stufoasă, tot felul de birocrații, avize peste avize, nuci care trebuie mutați într-o parte în alta pe teren, morminte, o grămadă găsite atunci când s-au făcut fundațiile și lista, poate, continua. Asta-i România. O țară plină de nuci și de morminte. Și de avize, evident”.

Ministrul a adăugat că opt șantiere și-au păstrat finanțarea în PNRR, iar pentru alte nouă, la care se lucrează, a fost mutată finanțarea, tot pe fonduri europene, nembursabile, prin Programul Operațional Sănătate. ”Deci, practic, discutăm de 17 șantiere cu grade diferite de realizare, cu bani europeni rembursabili”. 

Referitor la incidentul de la Spitalul de Pediatrie de la Iași, Alexandru Rogobete a spus că arată o lipsă de organizare și de aplicare a protocoalelor la nivelul acelei unități sanitare și probabil se va discuta și de o anchetă penală în viitor, dar nu caracterizează întregul sistem sanitar din România sub nicio formă.

”Nu vreau să generalizăm și să credem că e un fenomen general în sistemul de sănătate. Incidentul de la Iași arată o lipsă de organizare și de aplicare a protocoalelor la nivelul acelei unități sanitare. Probabil vom discuta și de o anchetă penală în viitor. Evenimentul de la Iași nu caracterizează sistemul sanitar din România sub nicio formă. Cei 6 copii care au decedat erau copii cu patologii grave, complexe și nu voi specula că au decedat din cauza infecției. Astept ancheta medicală. Administrativ insă am intervenit imediat. Un haos procedural și administrativ ca la Spitalul de Pediatrie din Iași eu nu am văzut de mult. Dar nu asta se întâmplă în totate spitalele din țară”.

În ceea ce privește scăderea numărului de nașteri în ultimii ani, ministrul a precizat că se observă în paralel o creștere a numărului de copii cu patologii și probleme genetice la naștere, grave, unele care nu pot fi rezolvate chirurgical. 

”Avem o creștere a numărului de malformații cardiace la naștere ceea ce arată că nu se face un screening la timp. Majoritatea bugetului Sănătății se duce în zona de spitalizare continuă. Asta arată că oamenii nu fac screening și prevenție și ajung târziu la spital, când de multe ori nu se poate face nimic. Prin ultimele mele măsuri, primite cu reticență de sistem, am cerut creșterea perioadei de lucru în ambulator, dublarea ei practic. Așa pacienții vor fi direcționați spre ambulatoriu de specialitate, în loc să îl internăm 2-3 zile pentru analize, radiografii”. 

Ce a mai declarat Alexandru Rogobete:

►Medicul de familie va primi 80% din finanțare pentru serviiile pe care le face.

►În ultimii 5 ani, bugetul Sănătății s-a dublat. Și în continuare avem spitale unde pacienții sunt trimiși la farmacie să isi ia medicamente. E o nevoie acută de reașezare a serviciilor.

►Bugetul Sănătății nu a fost tăiat, a rămas șa fel, dar trebuie să eficientizăm în interiorul lui. Volumul salariilor depășește cuantumul alocat serviciilor. Avem deja o problemă. Când plătim angajații cu 2,5 miliarde de lei mai mult decât serviciile avem o problemă de funcționare. Tariful plătit spitalului nu este actualizat, nu a mai fost actualizat de ani de zile, între timp facturile au crescut. Prețurile pentru consumabile, medicamente au crescut, dar tariful plătit de CNAS e același.

►În ultimii 4 ani, în sistemul de sănătate s-a investit în infrastructură o cifră istorică. 12 miliarde de lei s-au investit în infrastructura unităților sanitare.

►O parte din acești bani se văd efectiv în infrastructură, construcții de spitale noi. România are 20 de șantiere de spitale noi în derulare.  Patru din ele vor fi date în folosință anul acesta, restul anul viitor.

►Vorbim de peste 200 de proiecte de finanțare raportate de Ministerul Sănătății pentru modernizarea secțiilor de ATI, bloc operator, laboratoare de analize medicale și microbiologie. Discutăm despre alte 70 de proiecte de finanțare pentru dezvoltarea și  extinderea ambulatorilor de specialitate. Automat se diagnostichează mult mai mulți pacienți. În momentul în care apar mult mai mulți pacienți diagnosticați, automat cresc cheltuielile cu tratamentul acestor pacienți. De exemplu, acum 10 ani diagnosticam un număr X de pacienți din zona de oncologie. Și incidența era scăzută. Nu era scăzută pentru că acele boli nu existau. Era scăzută pentru că ele nu erau diagnosticate.

►Faptul că acum a crescut incidența pentru anumite boli, nu înseamnă că bolile astea apar mai frecvent. Nu înseamnă neapărat. Înseamnă că ele sunt diagnosticate mai repede și mai bine și, în sfârșit, sistemul de sănătate din România își face treaba. Faptul că incidența pentru anumite boli scade, de exemplu, față de acum 10 ani, nu înseamnă că acele boli dispar. Înseamnă că tehnologia și industria farma a ajuns la un punct. Înseamnă că intră molecule noi în piață și anumite boli au o incidență mai scăzută pentru că sunt tratate la timp sau înainte de timp.

►Sistemul de sănătate este ca un organism viu. Este un mastodont care are foarte multe variabile și nu putem pune o etichetă doar pe o cifră, doar pe un grafic sau doar pe un incident neplăcut. Totuși, în ultimii ani de zile au intrat zeci de molecule în listele de compensate și nu putem ignora acest lucru.

►Până în iunie 2025, șase milioane de oameni plăteau asigurări de sănătate pentru aproape 17 milioane de beneficiari. Un dezechilibru enorm din punct de vedere fiscal. Noi ne comparăm cu țările din Uniunea Europeană, dar haideți să ne comparăm cu țările din Uniunea Europeană și la banii încasați în sistemul de sănătate. Nu doar la cheltuieli.

►Dacă analizăm numărul de medici la suta de mii de locuitori versus media europeană, o să constatăm că nu stăm foarte rău. Suntem doar 0,6 puncte sub media UE. Problema la noi este alta, este distribuția lor la nivel național. Pentru că de peste 20 de ani spitalele din România nu au mai fost reorganizate. Avem spitale în România care au mai mulți șefi de secție decât pacienți.

►Avem în continuare fenomenul ca spitalele mici, deși au capacitatea acum să trateze pacienții în unitatea sanitară unde se prezintă, să îi transfere la un spital județean de urgență, la un spital universitar, la un spital clinic și noi să-i plătim la fel pe acei medici chiar dacă își transferă toți pacienții nejustificat. Este o problemă de mecanism aici.

►Avem spitale în care avem secția de chirurgie 1, chirurgie 2, chirurgie 3, chirurgie 4. De ce avem patru secții de chirurgie generală? Pentru că trebuia să avem patru șefi de secție, asta e clar. Gradul de ocupare pentru chirurgie 1 și chirurgie 2 este de peste 80%, deci este ok. Gradul de ocupare pentru chirurgie 3 și chirurgie 4 este de peste 10%.

►Pentru că normarea personalului se face în mod sovietic. Adică, după numărul de paturi.Nu ține nimeni cont de câți pacienți ai, de câți pacienți tratezi, de care e complexitatea cazului, adică nu ține cont nimeni de indicator de performanță, nu ține nimeni cont de nimic. De asta, în pachetul 2 de reformă, am introdus câteva puncte care au stârnit furie. Dacă nu evaluăm managerul unității sanitare după indicatori de performanță, nu rezolvăm problema.

► Pentru că avem tot felul de manageri care nu au ce căuta acolo. A fi șef de secție nu este un bonus. Nu este nici măcar un titlu onorific. Este o responsabilitate enormă de a coordona echipa medicală și nemedicală pe care o ai în secție. Este o responsabilitate directă de a aloca pacienții în mod uniform echipei, pentru că avem situații în care, de exemplu, un chirurg operează 40 de pacienți pe săptămână și altul operează un ghi încarnată pe lună. Și noi îi plătim la fel.

►PEntru funcția de șef de secție, nu se va mai da concurs ca până acum, să recite două articole din Legea 95, ci va prezenta un proiect de patru ani, pentru dezvoltarea acelei secții, care va avea o componentă administrativă, financiară, o componentă clinică, universitară, o componentă de cercetare și o componentă educațională. Pentru secțiile universitare.  Cu indicatori foarte clar pentru fiecare componentă, care vor fi evaluați anual de către Comitetul Director. Cine nu își respectă indicatorii, pleacă din acea funcție.

► Indicatorii de calitate pentru manageri sunt antici, sovietici. Managerul spunea: anul acesta, voi avea execuție financiară 50%. Dacă făcea 51%, era bifat ca îndeplinit.  Dar 50% execuție financiară într-un spital este foarte prost. Indicatorii de performanță și de calitate pentru management vor fi realizați de către Ministerul Sănătății. Vor fi indicatori minimali standard la nivel național și toți vor fi obligați să-i respecte.

► Revenind la ambulatorii de specialitate, nu toate spitalele din România trebuie să ofere toate tipurile de servicii medicale. Asta e o altă chestie sovietică care a rămas în capul nostru. Nu toate spitalele orășenești trebuie să aibă neurochirurg. Nu toate spitalele orășenești trebuie să aibă RMN Tesla. Au, o mare parte din ele. În fiecare regiune trebuie să ai centre de excelență pentru anumite patologii, cardiovasculare, cerebrovasculare, neurochirurgicale, politraumă, ortopedie. Și în localități să ai cât mai multe ambulatorii de specialitate. Cu camere de primiri urgențe. Avem primari care vor neapărat să aibă chirurg la ei în oraș, dar n-au anestezist. Sau neapărat își doresc să aibă nu știu ce echipament de ultimă generație, dar nu au un medic care să interpreteze acel echipament.

► Avem în continuare colegi care transferă, începând de vineri până duminică seara sau în sărbătorile legale sau în zilele de weekend, pacienți cu apeticită de la spital orășenesc unde au și sală de operație și aparat de anestezie și anestezist și tot ce le trebuie la Spitalul județean sau la Spitalul Universitar Floreasca. Probabil că e doar o coincidență. Aceste fenomene trebuie reduse pentru că, din acest motiv, avem spitalele universitare și de urgență supraaglomerate și alte spitale cu un grad de ocupare de sub 20%.

► Odată cu introducerea indicatorilor de performanță și de calitate, vom regândi normarea personalului medical, care nu va mai ține cont doar de numărul de paturi, ci va ține cont și de numărul de pacienți, de ritmicitatea cu care introduci pacienții în unitatea sanitară, de complexitatea cazului, de rata de infecții nozocomiale, de timpul de spitalizare, de mortalitate și de satisfacția pacientului.

► Prin Banca Mondială se construiesc 3 spitale de arși grav. Unul la Timișoara care va fi finalizat în decembrie, unul la Târgu Mureș care va fi finalizat în primăvara anului viitor. Și primul spital pentru copii cu arsuri grave la Grigore Alexandrescu care probabil la finalul anului viitor va fi finalizat.

► În PNRR situația stă în felul următor: În 2022 au fost aprobate pentru finanțare 24 de obiective de investiții noi.  Ministerul Sănătății și-a luat o marjă de eroare de 5 unități sanitare care probabil se vor bloca pe parcurs.  Legea achizițiilor, stufoasă, tot felul de birocrații, avize peste avize, nuci care trebuie mutați într-o parte în alta pe teren, morminte, o grămadă găsite atunci când s-au făcut fundațiile și lista, poate, cu ultima. Asta-i România. O țară plină de nuci și de morminte. Și de avize, evident.

► Astăzi, opt șantiere și-au păstrat finanțarea în PNRR, iar pentru alte nouă, la care se lucrează, am mutat finanțarea, tot pe fonduri europene, nembursabile, prin Programul Operațional Sănătate. Deci, practic, discutăm de 17 șantiere cu grade diferite de realizare, cu bani europeni rembursabili.

► Exemple de spitale care se finalizează anul acesta : Centrul de Poli, Cardio și Cerebrovascular din România, la Cluj,  Spitalul Județean de Urgență la Bistrița, Centrul de Politraumă la Sibiu, Centrul de Politraumă la Craiova, Institut pentru Transplant Cardiac și Policardiovasculare  la Târgu-Mureș, peste 50% finalizat.

►Și cele 3 spitale regionale: La Craiova se lucrează, se construiește. Toate aceste șantiere au început în anul 2022. O mare parte din ele au fost blocate cu vreo 10-15 ani în urmă. Le-am deblocat. Deci, toate cele 3 spitale regionale au depășit faza 1 de lucrări. Adică pregătirea terenului. Pentru Spitalul Regional de la Iași, de exemplu, a însemnat excavarea a 500 de mii de metri cub de pământ. Și vreo 200 de scheleți. Asta ne-a prelungit puțin. La Craiova, lucrările sunt în desfășurare. Termenul este undeva la anul 2028 de finalizare. La Iași, estimăm că în noiembrie vom semna contratul de execuție. Iar pentru Cluj, cred că în această săptămână, dacă nu sigur săptămâna viitoare, se va da câștigătorul.

►Trăim perioada în care avem cel mai mare buget pentru sănătate din ultimii 20 de ani. Și cred că trăim cea mai importantă perioadă în care putem să reformăm cu adevărat acest sistem.

► De multe ori, hiper-investigăm din două mecanisme. Primul mecanism este, poate, medicina defensivă pe care am ajuns să o facem. Al doilea este pentru încasa mai mult de la CNAS sau de la pacient. În pachetul 2 de măsuri, anumite programe de investigații sunt limitate, prin lege, pe de-o parte, iar pentru altele, ele se pot face fără nicio problemă, dar se decontează doar dacă respectă anumite recomandări și protocoale.

► În producția farma, avem undeva la 40 de fabrici în momentul de față, dar doar 14 din ele au lanțul complet de producție. Dorim să creștem acest procent, să stimulăm cât se poate de mult producția în România. Să atragem noi investitori și am avut discuții cu mari producători