Alexandru Păunescu, primul oficial al BNR care recunoaște: mulți consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC și au reușit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare, preț de câteva luni

„Perioada de dobânzi ridicate se va menține cel puțin în acest an”, anticipează Alexandru Păunescu, director în BNR și reprezentant al BNR în CSALB.

Mulți consumatori au trecut de la ROBOR la IRCC și au reușit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare preț de câteva luni, susține Alexandru Păunescu, director în BNR și reprezentant al BNR în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul bancar (CSALB).

Păunescu este primul oficial din cadrul BNR care recunoaște că au făcut bine românii care au trecut de la ROBOR la IRCC odată cu explozia ROBOR spre 7-8%, deși în ultimul an au existat voci din mediul bancar care nu recomandau debitorilor să treacă de la ROBOR la IRCC. „Consumatorii și băncile au reacționat bine la situațiile complicate care se manifestă, din păcate, de peste un an pe piața financiar-bancară. Mulți consu­matori au trecut de la ROBOR la IRCC și au reușit să salveze sume importante din valoarea ratei lunare preț de câteva luni. Alții au trecut la o dobândă fixă chiar în timpul creșterii dobânzilor variabile“, a declarat Alexandru Păunescu.

„Cei care aveau economii făcute în perioada pandemiei au rambursat anticipat. Nu în ultimul rând, peste 3.500 de consumatori s-au adresat CSALB începând cu luna martie 2022 în încercarea de a negocia cu banca modificarea contractelor și diminuarea efortului de plată“, a declarat Alexandru Păunescu.

După creșterile masive înre­gistrate de indicele ROBOR s-a ajuns chiar la dublări ale ratelor. Iar indicele IRCC s-a menținut simțitor sub nivelul ROBOR.

Dacă românii care aveau credite ipotecare legate de ROBOR s-ar fi mutat pe IRCC încă din luna iulie 2021, ar fi economisit din diferența ratelor legate de cei doi indici aproximativ 8.800 lei în cazul unui credit ipotecar de 250.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, potrivit simulărilor realizate de ZF în luna aprilie 2023.

Analizând fiecare lună din ultimii doi ani, se poate observa că cea mai mică sumă economisită într-o lună în urma trecerii de la ROBOR la IRCC ar fi fost de circa 133 lei, pe când în perioada mai – septembrie 2022, când nivelul ROBOR a „sărit calul“, sumele economisite ajung și la peste 800 lei.

În general, analiștii și bancherii au susținut că IRCC este un indice cu o întârziere de 6 luni, care în cele din urmă urmează traseul dat de ROBOR și că IRCC va fi mai mare decât ROBOR. Însă până acum ROBOR a rămas mai mare decât IRCC.

De exemplu, media nivelului pentru indicele ROBOR în perioada iulie 2022 până în martie 2023 a fost între 8,14%, și 6,91% în timp ce nivelul IRCC din T2/2022 până în prezent a fost între 4,06% și 5,98%. Baza de pornire a creșterii indicelui ROBOR a fost de 1,5% în luna iulie 2021, ajungând la 6,66% în prezent. Comparativ, baza de pornire a creșterilor pentru IRCC a fost de 1,08% în T2/2021 și estimările arată un nivel de 5,97% pentru T3/2023.

Din perspectiva dobânzilor variabile, nivelul de creștere al dobânzilor variabile început anul trecut s-a oprit, odată cu temperarea inflației, dar perioada de dobânzi ridicate se va menține cel puțin în acest an, a explicat Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în cadrul CSABL în cadrul unui podcast realizat de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar.

„După ce inflația a depășit 16 procente, cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, BNR a fost nevoită să majoreze rata de politică monetară de la minimul istoric de 1,25% înre­gistrat în perioada pandemiei, până la 7%. Turbulențele economice și financiare sunt resimțite, din păcate, de consumatori. Cei cu credite cu dobânzi variabile au suportat majo­rări importante ale ratelor lunare. Cei mai protejați au fost consu­matorii care au contractat împrumuturi cu dobândă fixă până la începerea războiului din Ucraina și beneficiază pe o perioadă de cel puțin 5 ani de un cost predictibil al împrumutului“, susține Alexandru Păunescu.

La rândul ei Danei Dima, vicepreședinte al BCR, susține într-un podcast al CSALB că scăderea inflației, așteptată în a doua parte a anului, ar avea un impact pozitiv asupra costurilor pe care le au clienții băncilor, în special cei care au contractat în trecut credite cu dobândă variabilă, dar chiar dacă sunt semnale că s-a oprit creșterea abruptă a inflației și dobânzilor, este nevoie în continuare de atenție și echilibru.

„Optimismul trebuie dozat bine. Odată cu scăderea inflației, crește apetitul de a lua credite noi. Important este să luăm cea mai înțeleaptă decizie pentru finanțele noastre și ale familiei, inclusiv în perioadele în care suntem optimiști și încrezători. Noi am început să construim un model preventiv încă de acum 10 ani. Mulți dintre clienții noștri au fost protejați prin dobânzile fixe și de faptul că moneda națională a rămas stabilă. Peste 85% din producția de credite imobiliare, produsul standard al BCR, este acordată cu dobândă fixă, iar creditele de consum sunt acordate 100% cu dobândă fixă“, a spus Dana Dima.