RO-Alert, vine ursul recesiunii. Cât va mai trăi economia din creșterile de salarii și pensii, în condițiile în care industria scade dramatic, construcțiile rezidențiale și tranzacțiile imobiliare sunt la pământ, iar industria financiară și de IT stagnează? Ironic, creșterea economică actuală este susținută de creșterea fiscalității și a statului în economie!

În timp ce premierul Marcel Ciolacu – PSD, este ocupat să afle ce vor românii de la el ca să se pregătească pentru alegerile pentru Cotroceni, iar Nicolae Ciucă de la PNL, celălalt lider al coaliției de guvernare, este ocupat să-și lanseze cartea de peripeții în armată învârtind la o ciorbă, economia noastră încetinește vizibil, industria este deja în recesiune, companiile nu mai fac investiții și nici angajări pentru că așteaptă să vadă cu cât va crește fiscalitatea la anul.

Conform datelor INS – Institutul Național de Statistică, în semestrul I economia a crescut cu numai 0,7% față de S1 2023, cu mult sub așteptări, iar obținerea unei creșteri economice de peste 3% în acest an, pe care se bazau premierul și guvernul Ciolacu, este imposibilă.

Puteți să vedeți aici analiza detaliată.

INS a publicat evoluția detaliată a ramurilor economice pentru T2 și implicit pentru S1, analiză care arată cum merge economia, de unde mai vine creșterea economică și unde sunt marile probleme.

După analiza detaliată a PIB, analiștii economici și-au redus prognozele de creștere: BCR a coborât prognoza de la 2,6% la 1,9%, ING și-a redus creșterea de la 2% la 1,3%.

Rezultatul din trimestrul al II-lea este destul de prost – o creștere de numai 0,8% față de perioada similară a anului trecut și numai 0,1% față de T1 -, un rezultat cu mult sub așteptări, mai ales în condițiile în care celelalte țări europene au avut rezultate mai bune, mai ales vecinii noștri: Polonia a crescut cu 4%, Bulgaria a crescut cu 2,1%, iar Ungaria a crescut cu 1,3% deși stă prost din punct de vedere economic.

De unde am avut acest rezultat economic prost în T2, în condițiile în care salariile au avut un ritm de creștere dublu față de inflație, pensiile au fost pe creștere, lucrările de infrastructură publică – autostrăzi și drumuri – merg la foc automat, dacă ar fi să ne uităm la câte panglici sunt tăiate săptămânal de Grindeanu și Ciolacu, inflația este în scădere, iar BNR a dat semnalul reducerii dobânzilor?

Industria a continuat să scadă, iar acest trend pare că s-ar fi accelerat mai mult. Industria – și România mai are industrie, pentru cei care nu cred – este pe minus de luni și ani, iar ponderea ei în PIB a scăzut dramatic, de la 22-23% la 17,5% în S1/2024. Deși Industria arată de mai bine de doi ani că merge prost, guvernele Ciolacu, dar și Ciucă, că PSD-PNL sunt la guvernare de aproape patru ani, nu au făcut nimic, dar chiar nimic. Pe hârtie, în declarații, în tăieri de panglici, premierul, miniștrii sunt primii, ca să îi vadă toată lumea.

Când Yazaki a anunțat că închide două fabrici, când Leoni a anunțat că disponibilizează oameni, când Dacia vine cu programe de reduceri de personal, răspunsul guvernului este că vor urma programe de reindustrializare a României.

În Industrie nu este ca la pensii și salarii, să le crești peste noapte și să producă efect imediat. Până faci o fabrică, până găsești finanțare, până găsești piață și, nu în ultimul rând, până găsești oameni care să lucreze, durează ani.

România este dependentă de industria europeană, în special de Germania, dar intern, ceea ce ar putea să fie la mâna guvernului este lăsat la voia sorții. Când multinaționalele fac investiții în industrie nu e bine, că externalizează profitul, după cum este retorica lui Mihai Tudose, unul dintre liderii PSD, care nu are nicio apăsare să vadă cum Brăila, fieful lui electoral, se duce la vale.

Pentru că Industria scade, și ocuparea forței de muncă în Industrie se reduce, ceea ce este un semnal foarte prost.

În industria auto, care reprezintă principala componentă din industria din România, închiderile de fabrici și disponibilizările de personal vor continua. Din păcate, guvernul nu are ce să pună în loc.

Construcțiile, care au o pondere în economie de 5,4%, sunt la limită: construcțiile publice au crescut cu 7%, dar construcțiile rezidențiale, construcțiile logistice și de birouri au o scădere de 22%, respectiv 2%.

Pentru că piața de construcții rezidențiale merge prost, nici băncile nu au cui să dea credite, așa că industria financiară (bănci și asigurări), cu o pondere de 2,2% în PIB – stă pe loc, dacă nu chiar scade.

Tranzacțiile imobiliare, care au o pondere de 7,6% în PIB, mai mult decât construcțiile, mai mult decât agricultura (care are o pondere de numai 1,8% în PIB, dar actorii de aici sunt cei mai vocali), sunt pe minus, și nu cred că interesează pe cineva de la Palatul Victoria acest lucru.

Pentru că sunt probleme la nivel global în domeniu, sectorul IT&C și sectorul de servicii suport, cu pondere de 7,2%, respectiv 7,6% în PIB, deci ponderi mari, sunt pe minus sau în cel mai bun caz stagnează.

Comerțul, care a ajuns la o pondere de 23,2% în PIB, depășind cu mult industria, este pe plus datorită creșterilor de salarii și pensii.

În timp ce Industria scade semnificativ și îngrijorător, administrația publică, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate, adică statul cu cei 1,3 milioane de bugetari câștigă teren în PIB, ajungând la 14,2%. Dacă de la PSD te poți aștepta să se bazeze pe stat, pe administrația publică, de unde îi vin voturile, nu știu ce fac liberalii, pentru că toate domeniile pe care în declarații le susțin sunt pe minus.

Pentru că a crescut fiscalitatea, impozitele nete pe produs, care au o pondere de 8,8% în PIB, au adus o creștere economică mai mare decât a adus economia – 0,5% față de 0,2%, însumarea celor două fiind creșterea economică din S1, de 0,7%.

După cum arată structura PIB-ului ca formare și ce se întâmplă în piață – unde companiile sunt îngrijorate cu privire la ce se va întâmpla anul viitor cu fiscalitatea, cu stabilitatea politică, cu businessul -, situația nu este deloc încurjaratoare.

Iar Marcel și Nicu, cum sunt alintați cei doi – premierul Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă -, sunt în campanie electorală, pregătindu-se să se confrunte în turul al doilea pentru Palatul Cotroceni.

Dar de economie, de industrie, de construcțiile rezidențiale, de companiile private și de sectorul privat cine se ocupă?

Administrația publică și impozitele nete pe produs vor câștiga teren, dar într-o economie în scădere.

Dar cel mai important lucru pentru cei doi, pentru PSD și PNL este să rămână la putere și după aceste alegeri.