Alegerile din Franța: partidul de extrema dreaptă al Marinei Le Pen a devenit mai puternic în aproape toate orașele, comunele și satele, în timp ce bogații caută să-și pună averile la adăpost. Între două runde de vot, alegătorul de rând a primit vestea că gazele se scumpesc

Acțiunile celor mai mari com­pa­nii franceze au crescut luni, prima zi de tranzacționare la Bursă de după alegerile gene­rale din Franța din weekend, iar euro s-a apreciat față de dolar până la cel mai ridicat nivel din ultimele două sptămâni. Astfel, piețele au răsuflat ușurate la aflarea rezultatelor votului: președintele Emmanuel Macron a fost zdrobit de alegători, dar partidul de extremă dreapta al Marinei Le Pen, deși câștigător detașat, s-ar putea ca după runda a doua de alegeri să nu devină stăpânul absolut al parlamentului.

Corporațiile se tem de agenda privind ta­xele, încă neclară, a partidului acesteia, Adu­na­rea Națională. Însă, deocamdată, nimic nu este sigur. Una din politicile de bază ale strategiei economice a lui Macron este ca afacerile mari să plătească cât mai puține taxe. Taxare mică înseamnă, conform macronismului, acti­vitate aconomică mai mare. O analiză din 2022 a revistei L’Obs a găsit că în 2021 cele mai mari companii franceze ale căror acțiuni sunt incluse în indicele CAC 40 al Bursei de la Paris, cu toate că au înregistrat profituri record de 174 miliarde euro, au plătit statului francez ca impozit 9,8 miliarde euro.

Aceasta ar însemna un impo­zit pe profit de 4,5%. Adică aproa­pe nimic. Compa­nia de energie Total, cu un profit de 15,9 mili­oane euro, chiar nu a plătit nimic. În schimb, a redus cu doar 10 cenți prețul carburantului la pompă. Nici uriașul Renault nu a plătit taxe. Aceasta în timp ce Bruno Le Maire, ministru al economiei și finan­țelor din 2017 și până în prezent, a tot repetat că „trebuie să evităm cu ori­ce preț să majorăm nive­lu­rile de impozitare a com­pa­niilor“. După pan­de­mie și după rezultatele financiare record ale lumii bune corporate franceze a venit valul de inflație record și odată cu el ascensiunea Marinei Le Pen Le Pen și a Adunării Naționale.

Cele mai urmărite alegeri parlamentare din Europa arată cât de mult a evoluat formațiunea politică. O amenințare pentru establishmentul politic de decenii, dar una care n-a dat emoții prea mari, dreapta extremă are acum mai multă putere ca niciodată. Macron a îndemnat alegătorii să iasă la vot pentru a nu permite ca țara să ajungă sub conducerea lui Le Pen, dar acest lucru a lucrat contra lui. Prezența la vot, de circa 60%, a fost cea mai mare de după 1997, după cum scrie Le Figaro. În acest fel, Adu­narea Națională a obținut 33% din voturi, Noul Front Popular, alianța stângii a socialiștilor, comuniștilor și ecologiștilor, a primit 28% din voturi, iar alianța Ensemble a lui Macron a fost spulberată cu nici 21% din voturi.

Urmează runda a doua a alegerilor, cea decisivă, pe 7 iulie. Piețele vâd în rezultatul de duminică șansa ca în final niciun partid să nu câștige controlul parlamentului. Însă tot în prima rundă a votului sprijinul popular pentru Adunarea Națională a crescut, în comparație cu 2017, în aproape 99% din orașe, comune și sate, potrivit unei analize Bloomberg.

Partidul Marinei Le Pen și-a dublat scorul în peste 83% din aceste localități și a crescut cel mai mult în departamentele Paris, Haute-Corse, Cantal și Lozère. În alegerile din 2017 în două treimi din localitățile din aceste zone Adunarea Națională a primit mai puțin de 10% din voturi.

În aceste condiții, cresc apelurile pentru un front politic unit contra dreptei și stângii extreme. În Franța există obiceiul ca în turul doi al alegerilor candidații cu scoruri slabe în prima etapă să se retragă și să-și îndemne alegătorii să sprijine pe altcineva.

Imediat după aflarea rezultatelor alegerilor în multe dintre circumscripțiile electorale se părea că cel clasat pe locul trei renunță pentru a-l sprijini pe oponentul cu șanse mai mari să se lupte cu Adunarea Națională. Un politician cu o revenire uimitoare din partea stângii este fostul președinte François Hollande, care când a condus guvernul a impus o suprataxă de 75% pe veniturile de peste un milion de euro pentru a scoate economia din criză. Reforma sa fiscală a fost criticată ca fiind anti-business.

Și Adunarea Națională a lui Le Pen, și Noul Front Popular au promis taxe mai mari pe bogăție și inversarea politicilor pro-business ale lui Macron. Sunt promovate, însă, agende considerate populiste și de aceea analiștii spun că indiferent de cine va câștiga alegerile, sănătatea financiară a Franței va avea de suferit.

Astfel de anticipări se văd în costurile de finanțare ale guvernului francez, iar BCE se confruntă deja cu speculații că va interveni dacă votul francezilor va produce panică pe piețe. Bogații Franței își fac încă de când ascensiunea dreptei extreme a fost anunțată de alegerile europarlamentare planuri pentru a-și proteja activele.

Avocați, consilieri fiscali și manageri de averi au spus pentru Financial Times că sunt inundați cu întrebări, inclusiv despre relocare în alte state, precum Italia, Spania și Elveția. Unii consilieri spun că n-au avut atât de mult de muncă de la începutul carierei. Întrebarea cel mai des pusă de către oamenii cu avere este dacă banii lor sunt în siguranță în Franța. Pentru milioanele de votanți de rând, între cele două tururi de alegeri a venit o surpriză: factura medie la gaze naturale va crește cu aproape 12%, notează La Tribune.