ALEGERI GRECIA: De ce toarnă apă rece Nouriel Roubini peste entuziasmul Europei

“Grecia către lume: Da, noi putem (să împingem problema mai departe)! Până când o să ajungă avalanșă și o să dea într-un zid!” scris Roubini, parafrazând ironic sloganul “Yes, we can” al campaniei lui Barack Obama. “În 6-12 luni de zile, guvernul format de Noua Democrație și PASOK va cădea, pentru că economia va intra în depresiune. Pe urmă vor fi alte alegeri, Syriza va câștiga și va avea loc Grexit” (ieșirea Greciei din zona euro).

Luni, Antonis Samaras a început deja discuții cu socialiștii de la PASOK și cu alte partide mai mici pentru formarea unei coaliții de guvernământ. Noua Democrație a câștigat alegerile cu 29,66% din voturi, depășind Syriza, partidul stângii radicale, care a obținut 26,89%, și PASOK, fostul partid de guvernământ, care a adunat 12,28%, conform publicatiei Kathimerini.

Cancelarul german Angela Merkel, aflată la reuniunea G20 de la Los Cabos, în Mexic, l-a sunat pe Samaras să-l felicite pentru victoria Noii Democrații pentru victorie, iar șeful Consiliului European, Herman van Rompuy, și președintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au difuzat o declarație comună în care își afirmă susținerea pentru Grecia ca “membră a familiei UE și a zonei euro” și își exprimă speranța că noul guvern va fi format repede.

Roubini este un vechi critic al lui Antonis Samaras, liderul formațiunii câștigătoare a alegerilor, partidul de dreapta Noua Democrație. În noiembrie anul trecut, pe când Noua Democrație era în opoziție, Roubini deplângea ipocrizia lui Samaras, care a făcut toate eforturile posibile să dea jos guvernul Papandreou și a cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune națională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou, fostul premier al PASOK.

“Vulpea grecească (Noua Democrație) care a dat iama prin cotețul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirma atunci Roubini. Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferență mare în favoarea socialiștilor lui Papandreou, fiind sancționat de electorat pentru corupție și proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar și ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

Citiți aici despre ce poate face Grecia ca să-și redreseze economia

Alegerile din Grecia au avut un efect relativ scurt asupra piețelor financiare, care în primele ore ale zilei de luni au crescut. Moneda euro a crescut și ea cu 0,5% față de vineri în tranzacțiile din Asia, la 1,2748 dolari. Ulterior însă, piețele s-au concentrat din nou asupra problemelor din Spania și Italia, ducând randamentele obligațiunilor pe 10 ani ale Spaniei peste pragul critic de 7%, la 7,08%, iar pe cele ale obligațiunilor Italiei la 6,05%, conform Dow Jones.

Citiți aici despre situația Spaniei

O interpretare a recăderii piețelor, conform unui analist de la Commerzbank, este că rezultatul alegerilor din Grecia ar putea duce la o oarecare delăsare a liderilor europeni, care nu mai sunt stimulați să ajungă la “o soluție îndrăzneață” cu ocazia Consiliului European din 28 iunie. indiferent ce ar înțelege analiștii prin “soluție îndrăzneață”, liderii europeni au dat de înțeles, înainte de votul de duminică al grecilor, că dacă electoratul votează cu partidele favorabile acordurilor cu creditorii externi, criteriile pentru acordarea pe viitor a finanțării pentru Atena ar putea fi relaxate.

După Nouriel Roubini, alegerile din Grecia sunt doar un fenomen marginal, fiindcă problema de bază acum pentru zona euro e că Spania și Italia își vor pierde accesul la finanțare de pe piață și vor cere ajutor de la FMI, UE și BCE. Economistul american recapitulează ce s-a întâmplat din 2010 încoace și continuă previziunile: “Efectul de domino: Grecia, Irlanda, Portugalia. În curând Ciprul. Apoi Spania. Apoi Italia, dacă Spania cade. În cele din urmă, Franța…?”