Alegeri cruciale pentru Cotroceni pentru următorii zece ani: ce direcții economice propun candidații și cum își joacă șansele prin promisiuni de măsuri fiscale. Într-un moment crucial pentru economia României, electoratul este chemat să cântărească nu doar promisiunile, ci și fezabilitatea acestora

♦ Reducerea contribuțiilor sociale, digitalizarea ANAF, investiții strategice sau înghețarea fiscalității – sunt câteva dintre măsurile economice propuse de candidații cu cele mai mari șanse în cursa pentru Cotroceni ♦ Deși președintele nu are atribuții directe în zona economică, viziunea sa poate influența direcția politică a țării.

Românii merg duminică să voteze în primul tur al alegerilor prezidențiale, într-o perioadă în care economia locală are nevoie de reguli de joc clare. 

Președintele nu are atribuții în zona economică, dar o poate influenta în măsura în care are influență asupra guvernului. De regulă, președinția influențează parcursul economic al unei țări prin direcția pe care o imprimă politic și prin relația cu guvernul. 

Cei patru candidați favoriți în sondaje în cursa pentru Cotroceni – George Simion, Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta – vin în programele lor prezidențiale cu viziuni eco­no­mi­ce care variază de la reducerea agresivă a con­tribuțiilor sociale și susținerea industriei lo­cale până la consolidarea investițiilor strate­gice în sectoare de viitor sau înghețarea politicii fiscale.

George Simion, candidatul AUR, propune o serie de măsuri economice care vizează reducerea contribuțiilor sociale și stimularea producției interne. Printre cele mai importante propuneri se numără plafonarea contribuțiilor sociale la 25% pentru veniturile de până la 5.000 de lei brut și reducerea impozitului pe cifra de afaceri pentru IMM-uri. De asemenea, propune înființarea unui Fond Suveran de Investiții pentru sprijinirea dezvoltării economiei naționale și refinanțarea creditelor ipotecare cu dobândă zero pentru anumite sume. 

Crin Antonescu, candidat susținut de PSD, PNL și UDMR, pune accentul pe menținerea stabilității fiscale și atragerea de investiții. Antonescu propune menținerea cotei unice de impozitare, considerată un factor de stabilitate economică, și revizuirea schemelor de ajutor de stat pentru a atrage investiții cu valoare adăugată mare.

Nicușor Dan, candidat independent, are printre propuneri digitalizarea ANAF pentru a com­bate evaziunea fiscală, reducerea cheltu­ielilor publice și sprijinirea industriilor stra­tegice, precum IT-ul și industria auto. 

Victor Ponta, candidat independent, are în programul prezidențial propuneri de înghețare a taxelor până în 2026. De asemenea, propune reducerea TVA pentru alimente, eliminarea impozitelor pe salariile mici și pensiile mici și reintroducerea facilităților fiscale pentru sectorul IT, agricultură și construcții. 

Deși fiecare propunere are un obiectiv clar, ele nu sunt însoțite de un plan detaliat de imple­men­tare, iar lipsa unor măsuri clare pentru re­forme structurale riscă să limiteze impactul aces­tor propuneri pe termen lung. Înainte de a lua o decizie la urne, este important ca românii să analizeze nu doar intențiile candidaților, ci și fe­zabilitatea și sustenabilitatea măsurilor propuse.