Cum a ajuns țara noastră benchmark, care sunt atuurile și ce avem de câștigat? România ca unitate de măsură. Țara noastră nu mai este „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărțile unor multinaționale, un veritabil reper, ocupând poziții fruntașe la diverse capitole?

„Ce părere aveți voi?”, „Cum faceți voi?”, „Care sunt soluțiile pe care le vedeți?” sunt întrebări standard care intervin în discuții în care angajați ai companiilor din diverse piețe dezbat subiecte de pe agenda de lucru.

Țara noastră nu mai este de mult „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărțile unor multinaționale, un veritabil reper, ocupând poziții fruntașe la diverse capitole. Profitul, vânzările, inovațiile, modelele de lucru sau centrele de excelență, nivelul de pregătire și ambiția angajaților din România sunt puncte forte pentru unele dintre filialele locale ale multinaționalelor. Cum a ajuns țara noastră benchmark, care sunt atuurile și ce avem de câștigat?

Sunt frigiderele sau rafturile încărcate „ochi”? Promoțiile de derulează conform planului? Este vreun eveniment care ar putea aglomera traficul pe traseul de vizită? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le pun cei care se ocupă de organizarea traseelor de vizită pentru delegații internaționale. Și nu vorbim de demnitari, ci de multinaționale. Pentru că deși România nu a inventat roata, are un cuvânt tot mai greu de spus în… „stilizarea spițelor”. Iar unele dintre filialele locale ale multinaționalelor sunt exemple pentru surorile din alte piețe.

Deși pentru dezvoltarea capitalismului în țara noastră am tras cu ochiul la ce fac alții, uneori conceptele și practicile au fost rafinate, iar acum românii sunt cei care oferă exemple altora. Privită ca un El Dorado în urmă cu câteva decenii, multinaționalele au descoperit că pot face business și profit pe plan local. Cu cât și-au făcut curaj mai devreme, cu atât mai mult au avut de câștigat – profit, cotă de piață, angajați „flămânzi”, superambițioți, care au crescut afacerile.

Pe de altă parte, și România a avut de câștigat la multe capitole. Banii investiți pe plan local au pus în mișcare economia; sistemele de lucru, modelele, regulile și mentalitățile pe care le-au adus și pus în practică pe plan local au adus multe plusuri. În 2023, soldul investițiilor străine directe din PIB era de 36,4%, conform datelor BNR, iar 48,5% din profiturile multinaționalelor au fost reinvestite pe plan local. Mai mult, și angajații acestora sunt mai productivi. Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administrație al BNR, puncta într-o opinie publicată în ZF că „un angajat dintr-o companie susținută de investiții străine a produs aproximativ cât doi angajați dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicație constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente și piețe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare. Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 lei față de 5.200 lei la non-ISD)”.

Pe de altă parte, angajații din românia sunt competitivi în comparație cu cei din alte țări. Marius Opriș, partener în cadrul Ascendis, a evidențiat în cadrul conferinței Cum schimbă companiile din România viitorul prin inovație, organizată de BUSINESS Magazin, faptul că în țara noastră nivelul de implicare al angajaților este ridicat prin comparație cu alte piețe. „Eu cred că România nu stă rău. Chiar avem niște puncte forte și cel mai important se leagă de engagementul oamenilor. Oamenii României oferă un avantaj competitiv extraordinar și asta o știm de la toți clienții noștri. Poate au venit prima oară pentru costuri. Da, pentru că era o destinație unde puteai să ai costuri mai mici, dar apoi și-au dat seama că, așa cum zicea un CEO, în România face în trei luni ce ar putea să realizeze în Franța în 5 ani sau în Germania poate niciodată. Asta trebuie noi să jucăm, oricare ar fi vremurile. Avem această carte extraordinară și, în rest, avem și resurse. Trebuie să punem la muncă aceste cărți.”

Fără emoții prea mari la sedii centrale

Care sunt atuurile care pot face România o țară-reper pentru multinaționale? Ce puncte forte avem noi, datorită cărora unele sucursale locale ale unor multinaționale ajung să fie privite ca reper în cadrul grupului? Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România și Moldova, punctează că, realist vorbind, principalul mod în care o filială poate fi un reper în cadrul unui grup multinațional este prin performanță financiară superioară, mai ales în ceea ce privește volumul de business și profitabilitatea. România este o piață de dimensiuni peste media europeană și cu o putere de cumpărare la 79% din medie, deci filialele locale pot accesa o piață semnificativă, în care pot realiza o cifră de afaceri care să conteze pentru grup, în unele cazuri chiar devenind un reper în această privință. „Sunt însă unele domenii în care rata de profitabilitate a filialelor din România este un reper la nivel european sau chiar global, ceea ce indică faptul că putem opera în mod eficient și cu costuri ținute bine sub control. În opinia mea, este bine să fii un reper de profitabilitate, căci asta atrage investiții suplimentare”, afirmă Alexandru Reff. Unele politici fiscale recente care au afectat semnificativ rata de profitabilitate, mai ales a companiilor mari și mai ales în anumite domenii, sunt de natură să deprioritizeze România ca destinație de investiții, chiar și pentru companiile care deja operează aici și care ar dori să se extindă. În plus, adaugă reprezentantul Deloitte, piața se reglează singură dacă este lăsată să funcționeze: profiturile mari atrag și alți jucători, se fac investiții suplimentare, crește concurența atât pentru forță de muncă (și deci cresc salariile), cât și pentru consumatori (și deci scad prețurile). „Așadar, cred că unele filiale sunt un reper pentru grupurile lor din perspectiva volumului de business, dar mai ales a profitabilității, ceea ce ar trebui salutat.”

Companiile multinaționale și investitorii în general evaluează profitabilitatea și în funcție de riscurile asumate, iar România trebuie și poate să ofere un climat de risc redus, care să o facă atractivă chiar în condițiile în care rentabilitatea investiției nu ar fi un reper în sine, mai ales că gestionarea riscurilor este un subiect aflat tot mai sus pe agenda multinaționalelor. „Deși România a fost percepută în mod tradițional ca o țară cu un grad mai degrabă ridicat de risc, cred că, în cele mai multe multinaționale, realitatea este că filialele din România nu dau emoții prea mari sediilor centrale. Ne-am bucurat (ce-i drept, până recent) de o stabilitate politică, socială și economică, de o creștere susținută și predictibilă, de un curs valutar stabil. Deși reglementările nu sunt întotdeauna clare, iar aplicarea reglementărilor poate fi neuniformă, nici cadrul legal, nici cel de supraveghere și sancționare și nici percepțiile publice generatoare de riscuri reputaționale nu situează România într-o zonă de risc ridicat, în opinia mea”, punctează Alexandru Reff.

Tot el mai spune că, în opinia sa, un capitol la care România excelează este capitalul uman. Leadershipul autohton al unora dintre filialele companiilor multinaționale este considerat un reper pentru grup, dovadă fiind promovarea liderilor respectivi la nivel internațional. „Sunt tot mai multe astfel de exemple în ultima vreme și ar trebui să fim mândri de asta. De asemenea, calitatea resurselor umane din filialele românești este de multe ori superioară, românii putând fi considerați un reper în ceea ce privește creativitatea, flexibilitatea, adaptabilitatea, spiritul antreprenorial, asumarea, comunicarea și altele. Chiar dacă aceste calități nu se regăsesc întotdeauna la nivelul întregii societăți, cred că în filialele multinaționalelor se operează cu o etică a muncii, un nivel de angajament și o productivitate care pot deveni repere pentru grupurile respective.” 

Reper la mai multe capitole

În România, Renault Group integrează toate activitățile specifice construcției automobilului, ceea ce a condus la o performanță economică susținută și la o varietate de meserii în domenii precum studii client, design, inginerie, testare, fabricație, logistică, comercializare, servicii de business, postvânzare, finanțare. Sunt puține țările în care Renault Group are toată această paletă de meserii, conform reprezentanților companiei. După Franța, în România se află cel de-al doilea mare centru de testare a vehiculelor – Centrul Tehnic de la Titu. „Avem al doilea cel mai mare centru de logistică al grupului la nivel global, la Oarja. În România se află unul din cele nouă centre de design ale grupului la nivel mondial. În termeni de digitalizare, România are, de asemenea, câțiva indicatori care o poziționează în topul țărilor în care este prezent grupul, un exemplu fiind vânzările generate prin e-Commerce”, punctează reprezentanții companiei.

Un alt capitol la care filiala locală este un reper este cel legat de calitate – satisfacția clienților este indicatorul care nu de puține ori a pus România în vârful clasamentului intern din cadrul Grupului. „Faptul că suntem lideri de piață cu cele două mărci este, de asemenea, un motiv de mândrie și de evidențiat în relația cu alte piețe – Grupul Renault este lider pe piața locală cu mărcile Dacia și Renault, cumulat, și are o pondere de până la 2,1% în PIB-ul României (la nivelul anului 2023), fiind, de asemenea, și cel mai mare exportator al țării, cu o contribuție la export de 10%”, afirmă oficialii grupului.

Activitățile din România sunt multiple și complementare celor din alte țări; este un hub de tehnologie prin prezența locală a Renault Technologie Roumanie, dar și a altor activități (de exemplu – un important punct de deservire cu piese și accesorii pentru zeci de piețe la nivel global). Peste 12.800 de persoane lucrează pentru toate companiile din grup prezente în România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori locali. Mai mult decât atât, influența grupului pe piața locală a muncii este una extinsă. Cei peste 1.000 de furnizori ai săi oferă, cumulat, locuri de muncă pentru aproximativ 100.000 de persoane.

Activitățile pe care Renault Group le desfășoară în România au un efect structurant și multiplicator la nivelul economiei naționale, prin intermediul rețelei vaste de furnizori, prezenți în aproape toate județele țării. Vorbind de cifre, cei peste 1.500 de furnizori de care dispune grupul în prezent în România oferă locuri de muncă unui număr de peste 150.000 de salariați. Practic, fiecărui loc de muncă de la Renault Group îi corespund 10 locuri de muncă în industria orizontală.

Conform reprezentanților companiei, „atributele care definesc organizația pe plan local sunt: agilitate, adaptabilitate, spiritul de inovare este mereu prezent (include și găsirea de soluții ingenioase, design to cost), ambiție și profesionalism, expertiză de top.”

Un model regional

„Allianz-Țiriac este un reper regional în cadrul grupului Allianz prin performanțele remarcabile și prin inovațiile dezvoltate pe plan local, având o contribuție semnificativă la businessul în ansamblu la nivel de grup”, declară Virgil Șoncutean, CEO Allianz-Țiriac. Allianz Central Europe reunește Austria, Bulgaria, Cehia, Croația & Slovenia, Ungaria, Polonia & Lituania, România, Slovacia și Ucraina.

Preocuparea pentru digitalizare și inovație s-a tradus în noi soluții și procese digitale reper la nivel regional în grupul Allianz, explică Virgil Șoncutean. Compania a dezvoltat, în 2023, prima asigurare de viață 100% online și cu preț fix din România, My Protect, prin care a adus asigurările de viață mai aproape de consumatori acolo unde își petrec o mare parte din timp, în mediul digital. Asigurarea My Protect este prima de acest fel la nivel regional în cadrul grupului Allianz. Conform executivului, procesul de achiziție durează câteva minute și este foarte simplu, cu doar șase clickuri, asigurarea având un cost anual echivalent cu 7 lei pe lună, pentru acoperire de peste 450 de ori mai mare decât investiția.

„La nivel de performanțe, Allianz-Țiriac se diferențiază în cadrul grupului prin portofoliul local de asigurări generale, al doilea cel mai mare la nivel regional, cu prime brute subscrise totale de 674 de milioane de euro, după Allianz Austria, în contextul unei piețe austriece mai mari, mai mature și cu o penetrare mai mare a asigurărilor generale comparativ cu România. Această performanță evidențiază rolul strategic al Allianz-Țiriac în regiune și contribuția semnificativă la rezultatele grupului Allianz”, afirmă Virgil Șoncutean.

În același timp, cu o creștere de aproximativ 24% în segmentul asigurărilor de viață în 2024, businessul din România a înregistrat al doilea cel mai rapid ritm de creștere din regiune pe același segment de piață, evoluția Allianz-Țiriac fiind totodată de trei ori mai mare decât media regională. În ultimii 9 ani, cota Allianz-Țiriac din piața asigurărilor de viață s-a dublat, de la 6,5% în 2016 la 12,4% în 2024, una dintre cele mai puternice creșteri în rândul diviziilor Allianz la nivel regional. „Acestea sunt doar câteva exemple prin care Allianz-Țiriac demonstrează cum o subsidiară locală poate deveni un model de succes și inovație în cadrul unui grup internațional, consolidând poziția României ca un centru important în strategia regională a Allianz”, subliniază CEO-ul Allianz-Țiriac.

Ansamblu de factori competitivi

Parte din Porsche Engineering Group, filiala din România are birouri de cercetare și dezvoltare în Cluj și Timișoara, reunind aproximativ 400 de specialiști software și automotive. Marius Mihailovici, managing director al Porsche Engineering Romania, spune că în ultimii ani, România a devenit o locație strategică în cadrul rețelei Porsche Engineering, datorită unui ansamblu de factori extrem de competitivi. „Cel mai important dintre aceștia este expertiza tehnică solidă în domeniul ingineriei software, formată în jurul centrelor academice de top din Cluj-Napoca și Timișoara. Aceste orașe găzduiesc ecosisteme universitare, instituțiile de învățământ colaborând strâns cu parteneri din industrie, precum Porsche Engineering, pentru a forma următoarele generațiie de ingineri.” Filiala din România organizează vizite în cadrul centrelor din România și are programe de recrutare a studenților de pe băncile facultăților. Pe plan intern, Porsche Engineering Romania are programe de dezvoltare pentru angajați astfel încât aceștia să-și păstreze competitivitatea și relevanța în fața provocărilor tehnologice și a necesității de a integra rapid noile tehnologii în industria auto.

„România joacă, de asemenea, un rol important în adoptarea și aplicarea inteligenței artificiale (AI), atât în portofoliul de proiecte, cât și în procesele interne. Expertiza locală în inteligența artificială (machine learning, predicții și algoritmi inteligenți) consolidează statutul țării noastre de hub strategic în rețeaua globală de inovație a grupului”, declară Marius Mihailovici, care mai adaugă pe lista factorilor competitivi preocuparea pentru calitate și procesele mature în dezvoltarea software-ului.

În cadrul grupului, filiala din România este centru de competență, ceea ce reprezintă recunoașterea și utilizarea strategică a expertizei avansate într-un domeniu tehnologic specific. Acesta reflectă excelența tehnică, capacitatea de a coordona componente critice în proiecte globale și un angajament constant față de inovație, inclusiv prin dezvoltarea de soluții brevetabile. „În România, domeniul nostru central de expertiză îl reprezintă dezvoltarea software în sectorul Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (IT&C). România oferă un mix de pregătire tehnică, creativitate și exigență în ceea ce privește calitatea de care compania are nevoie. Faptul că echipele noastre contribuie deja la dezvoltarea unor tehnologii brevetate în cadrul grupului arată nu doar potențialul local, ci și încrederea pe care partenerii internaționali o au în noi”, afirmă Marius Mihailovici.

Conform lui, una dintre cele mai valoroase contribuții ale echipelor din România constă în capacitatea de a genera soluții tehnice prin perspective inovatoare. Fie că este vorba despre metode optimizate de dezvoltare de software, proceduri de testare sau cadre de lucru utilizate în proiectele de inteligență artificială, multe dintre inițiativele dezvoltate local au fost preluate de alte subsidiare Porsche Engineering și adoptate ca bune practici. Executivul dă și un exemplu din domeniul AI: echipele din România au dezvoltat un proiect de AI-based trace analysis care înlocuiește scripting-ul algoritmic clasic. „Această soluție inovatoare antrenează modele AI pentru a «înțelege» limbajul unităților ECU (unitatea de control a motorului – n.red.) ale vehiculelor și pentru a detecta automat anomalii în fluxuri mari de date, în timp real. Sistemul susține multiple funcționalități prin analiză complet automatizată.”

În plus, filiala locală a Porsche Engineering a dezvoltat și procese de lucru care au fost extinse apoi către alte echipe; iar inițiativele de acest tip nu se limitează la sfera inteligenței artificiale, ci acoperă domenii precum ADAS, infotainment și connectivity, vehicle functions, digitalizare și automatizare, e-mobility și inginerie.

Exemplu și sursă de inspirație

„România este o țară fantastică cu o așezare strategică, o infrastructură în creștere și, cel mai important, cu oameni al căror talent, dăruire și profesionalism sunt de neegalat, iar cei 3.400 de angajați ai noștri în România reprezintă din plin acest spirit”, declară Jorge Araya, director al ariei Europa de Sud Est, BAT. Compania este prezentă de peste 27 de ani în România, cu trei entități economice: BAT Trading (entitatea comercială), BAT Investment (fabrica de la Ploiești) și Global Business Solutions (centrul de servicii integrate, unul dintre cele mai mari ale grupului). BAT este cel mai mare jucător din industria de tutun și nicotină în România și unul dintre contribuabilii de top la bugetul de stat, cu 10,8 miliarde de lei plătiți în 2023 ca taxe și accize. „BAT a fost prima companie din piață care a oferit consumatorilor adulți întregul portofoliu disponibil de produse cu nicotină cu risc redus: produse de încălzire a consumabilelor din tutun și plante, produse pentru vapat și produse cu nicotină pentru uz oral, BAT România fiind un exemplu și o sursă de inspirație în grup în ceea ce privește execuția și performanța acestui portofoliu”, conform lui Jorge Araya. Tot el povestește că de-a lungul anilor, fabrica din Ploiești s-a dezvoltat, iar investițiile totale se plasează la 500 de milioane de euro. Astfel, unitatea de producție este astăzi unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din România, cu peste 70% din produse exportate în peste 45 de țări, fiind a doua cea mai mare unitate de producție a grupului din Europa, cu peste 1.100 de angajați.

„Suntem mândri să facem parte din călătoria României, o țară care înseamnă foarte mult pentru noi, iar echipa de aici și-a câștigat o reputație de excelență nu doar acasă, ci și în întreaga regiune și în cadrul grupului. De la sediul din București, echipa noastră de conducere coordonează operațiunile întregii arii în alte 12 piețe din Europa de Sud-Est”, punctează Jorge Araya.

Agilitate și execuție

„România este un exemplu de agilitate și execuție eficientă în cadrul grupului. Am reușit să punem în funcțiune două linii de producție – una pentru pâine artizanală și alta pentru chifle – în mai puțin de 12 luni, sub același acoperiș. Acest ritm accelerat, rar întâlnit la nivel de grup, reflectă dinamismul pieței locale și capacitatea echipei de a duce la bun sfârșit proiecte ambițioase într-un timp record. Este un benchmark pentru alte entități din rețea atunci când vine vorba de implementare rapidă și coordonare operațională”, afirmă Viorel Ognean, country manager, Lantmännen Unibake România, companie specializată în producția de produse proaspete de panificație și patiserie.

România este centrul operațional pentru regiunea de Sud-Est a Europei, o zonă strategică pentru dezvoltarea grupului în următoarea decadă. Este un pilon de creștere, cu potențial de a depăși 100 de milioane de euro în vânzări anuale, având o poziție-cheie atât în producție, cât și în distribuție regională. „În viitor, ne dorim să întărim această poziție prin investiții în capacitate, inovație de portofoliu și extindere către noi piețe din regiune”, declară Viorel Ognean.

Lantmännen Unibake este unul dintre cele mai mari grupuri de panificație din Europa, cu sediul central în Danemarca; intrarea pe piața din România a avut loc în septembrie 2016, prin cu achiziția unei unități de producție din Pantelimon. „A fost un pas strategic prin care ne-am propus să dezvoltăm o bază solidă de producție în regiune, care să ne permită o acoperire eficientă a Europei de Sud-Est. De atunci, am parcurs un traseu susținut de investiții constante și modernizare, cu accent pe inovație și adaptare la cerințele consumatorilor”, adaugă Viorel Ognean. Compania a demarat în primăvara anului trecut producția comercială pe linia nouă de pâine artizanal-industrială. Această linie reproduce, la scară industrială, metodele artizanale de coacere, folosind maia naturală și ingrediente curate. În martie 2025, a fost adăugă o nouă linie de chifle, complet automatizată, care răspunde cererii tot mai mari din retail și HoReCa. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 34 milioane de euro, iar previziunile pentru 2025 vizează o creștere până la 45 milioane de euro, pe fondul extinderii portofoliului și a noii capacități de producție. Această creștere este susținută atât de dezvoltarea pieței locale, cât și de exporturile tot mai mari către țările vecine.

Românii ca modele

Într-un moment în care România caută să-și reafirme poziția în Europa ca partener strategic și furnizor de inovație, unele companii devin exemple concrete ale potențialului tehnologic pe care țara îl are de oferit. Deopotrivă cele mari – ca UiPath sau BitDefender, sau mai mici, ca Life in Codes, o firmă de tehnologie fondată de antreprenorul român Alexandru Luchian Constantinescu. Firma este specializată în consultanță și implementare de soluții care optimizează colaborarea și managementul proiectelor în organizații. Cu mai mult de 12 ani de experiență în industrie și numeroase certificări internaționale, antreprenorul conduce o echipă remote de 15 specialiști care activează în șapte țări europene, majoritatea fiind români. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în piețe strategice precum Bruxelles, Londra, Tallinn și Dubai, consolidându-și poziția la nivel internațional. „Coordonez o echipă distribuită pe trei continente, construiesc strategia de extindere a Life in Codes și sunt direct implicat în proiectele cu impact major”, spune Alexandru Luchian Constantinescu. Cât privește viitorul, plănuiește ca Life in Codes să devină partener strategic de referință la nivel european pentru companiile care doresc să navigheze și să exceleze în era colaborării hibride și a inteligenței artificiale. „Ne vizualizăm ca arhitecți ai unor ecosisteme de muncă inteligente și profund umane, unde tehnologia avansată – în special agenții AI și automatizările inteligente integrate în platforme precum Atlassian (cu Rovo AI), ClickUp, Monday și JetBrains – servește la amplificarea creativității, autonomiei și angajamentului fiecărui angajat. Doresc să fim recunoscuți pentru că transformăm «munca de dragul muncii» într-o experiență fluidă și plină de sens. De asemenea, ne dorim să devenim un pol regional de expertiză Atlassian și să creștem alături de clienții noștri, nu doar prin cifre, ci și prin valoarea adăugată reală pe care o livrăm”, punctează antreprenorul român care și-a gândit din start firma ca o multinațională.

În 2024, Life in Codes a obținut statutul de Platinum Atlassian Solution Partner, cel mai înalt nivel de parteneriat acordat de gigantul australian pentru performanță tehnică, inovație și satisfacția clienților. Este o distincție pe care puține companii din Europa Centrală și de Est o dețin, iar pentru România reprezintă o validare internațională a calității serviciilor locale în sectorul IT. Această ascensiune s-a reflectat și în cifre: compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, dintre care 1,2 milioane generate pe piața românească. Creșterea a fost impulsionată de migrarea accelerată a companiilor către soluții cloud și nevoia tot mai acută a companiilor de a lucra eficient, colaborativ și de a beneficia de funcționalități de inteligență artificială adaptate fluxului lor de business.

Life in Codes a deschis recent un birou în Bruxelles, nu doar ca o prezență fizică într-un nod al deciziilor europene, ci ca o ancoră strategică pentru proiectele desfășurate în colaborare cu Comisia Europeană și alte instituții din spațiul public. Aici, compania a contribuit la implementarea soluțiilor IT Service Management (ITSM) conforme cu noile reglementări europene DORA și NIS2 – norme esențiale pentru digitalizarea administrației și securizarea infrastructurii critice.

În paralel, echipa a lansat un agent AI inovator care ușurează planificarea și automatizează fluxurile de lucru în Jira, transformând rapid ideile în planuri de acțiune clare. Această soluție, aplicabilă atât în mediul privat, cât și în sectorul public, este un exemplu concret de cum expertiza românească poate genera impact tehnologic real în Europa.

Cum devin proiectele locale standarde internaționale

Pentru multe companii multinaționale, termenul „benchmark” nu este doar un titlu onorific, ci rezultatul unor procese și planuri bine definite și validate în practică. În cazul Signify România, poziția de benchmark a fost câștigată în mod organic, prin implementarea consecventă a unor soluții tehnice și a unor proiecte care au depășit granițele pieței locale, devenind referințe de bune practici pentru alte filiale din rețea. „România joacă un rol cheie în cadrul Signify, atât la nivel regional, cât și european. Țara noastră este deja un centru comercial și logistic pentru zece țări din Europa de Sud-Est, acoperind și piețele din Croația, Serbia, Slovenia, Bulgaria, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Moldova”, afirmă Bogdan Balaci, head of global strategic partnerships în cadrul Signify (fosta Philips Lighting), specializată în furnizarea de echipamente și soluții de iluminat.

Ce face din România un reper în rețeaua globală Signify? „Succesul României în cadrul Signify se explică prin capacitatea sa de a transforma proiectele locale în modele replicabile și validate tehnic în întreaga regiune. Această abilitate s-a concretizat în implementarea unor proiecte de iluminat arhitectural și funcțional, care sunt astăzi standarde de referință pentru alte piețe”, explică Bogdan Balaci.

Între exemple se numără iluminatul arhitectural al Palatului Culturii din Iași, primul proiect major LED din România, care a devenit reper atât pentru tehnologia utilizată, cât și pentru impactul estetic și cultural asupra spațiului public, povestește executivul. Similar, proiectul iluminatului permanent al Palatului CEC din București reflectă standardele înalte privind respectul față de patrimoniul istoric, integrate perfect cu cerințele moderne de eficiență energetică. În zona sportivă, sistemele de iluminat implementate pe stadionul Steaua și Arena Berceni au fost dezvoltate local și ulterior replicate în proiecte regionale, cum ar fi cele din Serbia și Muntenegru, demonstrând capacitatea echipei românești de a exporta expertiză și bune practici. Nu în ultimul rând, contribuția echipei din România a fost esențială și în proiecte regionale complexe, cum ar fi iluminatul podului Hendrix din Zagreb și instalația Giganții Luminoși din Istria, Croația. „În aceste proiecte, echipele românești au contribuit în faza de proiectare și implementare, nu doar în cea de livrare”, punctează Bogdan Balaci.

Ce reprezintă România pentru Signify global? România este astăzi o piață esențială pentru Signify, atât din perspectiva proiectelor dezvoltate aici, cât și datorită contribuției pe care o echipă matură, multidisciplinară și competentă o aduce constant în rețeaua internațională, Pe termen mediu și lung, Signify România va continua să își consolideze poziția, extinzând portofoliul de proiecte către zone noi și complexe, precum iluminatul circadian pentru spitale, iluminatul inteligent în infrastructura educațională și corpurile imprimate 3D din materiale reciclate. „Aceste proiecte noi reflectă strategia companiei de a transforma România într-un centru relevant de competență tehnică, creativă și sustenabilă”, conchide Bogdan Balaci.

În concluzie, există un echilibru de tip win-win în ce privește prezența multinaționalelor pe piața românească. „Deși firmele ISD sunt puține ca număr (aproximativ 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă), ele contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei și setează un etalon ridicat de eficiență. Realitatea este că economia românească este impulsionată în special de «motorul» companiilor mari și/sau cu capital de proveniență străină. Fac România mai prosperă”, subliniază Cristian Popa.

Multinaționalele aduc bunăstare, dar au și de câștigat. Inclusiv prin inovațiile, procedurile de lucru sau sistemele dezvoltate în cadrul filialelor locale.