Nu este de ajuns o gaură/devalizare de un miliard de euro pe piața RCA. Asta ne mai lipsește, ca CEC Bank și Eximbank să intre pe piața asigurărilor auto ca să vândă polițe de asigurări RCA mai ieftine, în numele unui patriotism economic invocat de liderul PSD Marcel Ciolacu

Agenda acestor zile este susținută de două subiecte care au devenit mai importante decât războiul din Ucraina.

1. Criza bancară, prăbușirea Silicon Valley Bank în SUA și a Credit Suisse în Europa – Pe piețele internaționale a izbucnit peste noapte o criză bancară pe care marile bănci centrale, autoritățile de reglementare, guvernele și statele încearcă să o stopeze ca să nu se extindă, punând la bătaie sute de miliarde de dolari/euro.

Dacă în weekendul trecut autoritățile americane au salvat Silicon Valley Bank, banca companiilor de tehnologie (de fapt, acționarii au pierdut, dar au fost salvați toți deponenții și cei cu depozite până în 250.000 de dolari, care erau asigurate, și cei cu depozite de milioane, zeci și sute de milioane și chiar miliarde de dolari, care nu erau asigurate de schemele oficiale de garantare), iar pe parcursul săptămânii au susținut celelalte bănci luate în vizor (First Republic Bank, de exemplu, unde JP Morgan, cea mai mare bancă americană, a injectat peste noapte 30 de miliarde de dolari ca să acopere retragerile de bani ale clienților).

În acest weekend a fost rândul Băncii Naționale a Elveției să salveze Credit Suisse, a doua mare bancă elvețiană, prin forțarea unei tranzacții prin care UBS, prima bancă a Elveției, cumpără Credit Suisse cu numai 3 miliarde de dolari, față de 8 miliarde de dolari cât era valoarea băncii vineri, la închiderea Bursei.

La schimb, Banca Națională a Elveției oferă garanții de 100 de miliarde de dolari pentru UBS, după ce vineri Credit Suisse a luat 54 de miliarde de dolari ca să acopere necesarul de lichiditate.

Un amănunt interesant, de istorie, este că olandezul Ralph Hamers, cel care este CEO al UBS, și-a făcut “ucenicia” la începutul anilor 2000 pe piața bancară românească, atunci când băncile românești se prăbușeau, fiind directorul operațiunilor ING Bank în România.

Deci Credit Suisse, repet, a doua mare bancă a Elveției și una dintre cele mai cunoscute bănci din lume, unde miliardarii lumii își țineau banii, valorează numai 3 miliarde de dolari, la active deținute de 1.400 de miliarde de dolari la finalul anului trecut. Probabil că activele s-au înjumătățit din decembrie până acum, având în vedere retragerile de bani din banca elvețiană, ceea ce a dus la această tranzacție de salvare a băncii.

Credit Suisse valorează acum exact cât este capitalizarea de pe Bursa de la București a Băncii Transilvania, de 3 miliarde de dolari, banca din Cluj având active de numai 30 de miliarde de dolari.

În 2007, înainte să vină criza financiară, acțiunile Credit Suisse erau cotate la 76 de dolari, față de 2 dolari, cât valorau vineri, și de 0,7 dolari, cât valorează în urma tranzacției cu UBS.

2. Scandalul prăbușirii Euroins în România – Capul de afiș pe piața românească este ținut de prăbușirea Euroins, cel mai mare asigurător de pe piața de RCA, cu o cotă de piață de 32%, care lasă în urmă o gaură de 250-400 milioane de euro.

Euroins este deținut de un grup bulgar, în spatele căruia se află un controversat miliardar bulgar, Assen Hristov, care contestă decizia ASF de a trimite Euroins direct în insolvență.

În ultimii 6-7 ani, patru companii de asigurări – Astra Asigurări, Carpatasig, City Insurance și acum Euroins – s-au prăbușit, lăsând în urmă o gaură de 1 miliard de euro, care este acoperită de români prin creșterea prețurilor polițelor RCA și prin creșterea taxei/comisionului aplicat fiecărei vânzări de RCA.

Deși au trecut destul de mulți ani, până acum nu am aflat oficial de ce s-au prăbușit aceste companii de asigurări, Astra, City Insurance și Euroins fiind lideri de piață. Mai știe cineva unde sunt dosarele Astra? Ce se întâmplă cu dosarele City Insurance, acolo de unde s-au scos bani din companie cu toate mâinile? Unde a fost Supravegherea ASF – instituția de reglementare sub ochii căreia aceste companii au crescut, au luat bani, unde acționarii și-au devalizat propriile companii?

În tot acest scandal cu prăbușirea Euroins și cu creștrea prețurilor la RCA, Marcel Ciolacu, președintele PSD, cel mai mare partid din România și cel care se pregătește ca în luna mai să preia conducerea guvernului în cazul celebrei rotative PNL-PSD, a ieșit public, afirmând că soluția în această criză este ca CEC Bank și Eximbank, cele două bănci de stat, să intre pe piața de asigurări, astfel încât să acopere golul lăsat de falimentul Euroins și să ofere prețuri mai mici la RCA.

Ciolacu spune că în aceste momente avem nevoie de „patriotism economic”.

Asta ne mai lipsește, ca CEC Bank și Eximbank să intre pe piața RCA, o piață de care se feresc cum pot marile companii de asigurări prin practicarea unor prețuri mari la RCA, ca să nu vină clienții.

După Marcel Ciolacu, CEC Bank și Eximbank au zeci și sute de milioane de euro de pierdut pe această piață, unde pare că toată lumea își frânge gâtul.

De-abia așteaptă Mugur Isărescu ca cele două bănci să intre pe piața asigurărilor, și mai ales pe RCA.

Cu aproape 400-500 de milioane de euro, cât ar fi nevoie ca să-și refacă indicatorii de solvabilitate și lichiditate, CEC Bank și Eximbank, unde Ministerul Finanțelor este principalul acționar, pot să cumpere Euroins și să vândă în continuare polițe RCA mai ieftin decât Groupama sau Allianz, două companii de asigurări multinaționale.

De ce să mai facă o companie de asigurări de la zero și să treacă ani de zile până să câștige clienți? Ca să nu mai spunem că Eximbank are deja o companie de asigurări – EximAsig -, pe care a salvat-o acum mulți ani de la faliment prin injectarea a milioane de euro, după ce a fost devalizată și fraudată.  

Înainte să susțină că CEC Bank și Eximbank trebuie să intre pe piața de RCA pentru patriotism economic, Macel Ciolacu ar trebui să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:

– Cât este pierderea operațională din acest business de vânzare de RCA (companiile de asigurări care s-au prăbușit au fost acuzate că au vândut RCA sub cheltuieli pentru a atrage clienți)?

– Cât a fost devalizarea de către propriii acționari a acestor companii care s-au prăbușit prin scoaterea banilor din propria firmă, prin contracte de reasigurare, prin împrumuturi, prin acceptarea unor tarife mai mari din partea service-urilor etc.?

– Cât înseamnă în bani problemele legate de faptul că avem un cimitir de mașini și o piață de second-hand, de rable care duduie și care în final înseamnă și daune mai mari prin producerea mai multor accidente?

– Cât înseamnă infrastructura proastă care implică accidente mai multe, având în vedere că România este țara cu cel mai prost raport din Europa în acest domeniu?

– Cât înseamnă legislația mai laxă în domeniul circulației, care îi determină pe mulți șoferi să meargă cu viteză, crescând astfel probabilitatea unor accidente și a unor daune mai mari?

De bine de rău, în sistemul bancar românesc nu am avut incidente majore după falimentele de la finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Nu înțeleg de ce Marcel Ciolacu ar vrea să impună celor două bănci de stat să intre pe această piață unde toți jucătorii pierd zeci de milioane de euro și-și frâng gâtul.

Cum ar putea CEC Bank și Eximbank să fie mai experimentate în asigurări decât cei care sunt din asigurări?

Fantoma FNI încă bântuie în politica românească.