„Ai greșit? Continuă! Ai reușit? Continuă!” Cum poate fi depășită frica de greșeală, care uneori este un obstacol de netrecut?

Ai reușit, continuă. N-ai reușit, continuă!” este principiul urmat de antreprenoarea Daniela Shah, cofondatoare și director de dezvoltare al Eturia, prima agenție de turism specializată în vacanțe exotice tailor-made. Tot ea spune că exprimarea este mai mult decât un citat; este o filosofie atribuită atât lui Rudyard Kipling, cât și lui Fridtjof Nansen, iar ea și-a ghidat deopotrivă pașii în parcursul profesional, dar și personal după această idee. Daniela Shah a bifat succesul 

în terenul antreprenoriatului, dar poveștile nespuse ale antre­prenorilor care nu au reușit sunt mult mai multe decât ale celor care au izbândit. Noi descoperim și împărtășim poveștile celor care au reușit. Câți dintre cei care nu au biruit să-și pună în operă speranțele de aventuri antreprenoriale cunoașteți? În afară de prieteni, amici, poate doar cunoștințe? Numărul celor care nu reușesc este mult, mult mai mare decât al celor care biruiesc. Iar noi nu suntem obișnuiți să acceptăm greșelile, să le înțelegem, disecăm și, eventual, să tragem învățăminte din asta. „Cine face aceeași greșeală de mai multe ori este prost”, este una dintre ideile larg răspândite. Pe de altă parte, ce este greșeala? Tot Daniela Shah spune că se regăsește în povestea lui Thomas Edison, care, întrebat cum s-a simțit după 1.000 de încercări eșuate de a inventa becul, a răspuns ferm: „Nu am eșuat de 1.000 de ori. Pur și simplu, becul a fost o invenție cu 1.000 de pași”. „Cam așa văd și eu lucrurile – orice obstacol e doar o lecție, un pas înainte. Nu plec niciodată de la premisa că nu se poate.”

Această mentalitate, în care este nevoie de încercări repetate pentru a ajunge în locul dorit, nu este foarte răspândită însă în rândurile maselor. Cel mai adesea greșelile sunt ignorate, uneori mușamalizate. Cum ar fi cazul raportărilor de diverse situații din domeniul medical – nu se raportează infecții, greșeli, erori. Deși studii de caz din țările dezvoltate arată că doar raportarea corectă și măsurarea unor indicatori în diverse domenii (cum ar fi, de pildă, infecțiile nosocomiale) pot genera planuri care să ducă la reducerea fenomenelor nedorite. Ei bine, mentalitatea românească înclină mai mult spre sfera de ignorare, în multe astfel de cazuri – care, evident, nu se rezumă doar la sistemul medical, ci se regăsesc pretudindeni. Mai există chiar și ideea „Cine nu muncește, nu greșește”. Cu astfel de principii, e greu de progresat în orice domeniu. 

De aceea, chiar și în sfera antreprenoriatului este greu de răzbătut. De pildă, aproape jumătate dintre femeile din România (47%) consideră teama de eșec principalul obstacol în calea antreprenoriatului, chiar dacă au competențele necesare pentru a-și construi o afacere. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului final al programului Capsule, un proiect Erasmus, care a sprijinit dezvoltarea antreprenoriatului feminin în România, Ungaria și Croația. În România, numai 8% dintre fondatorii de startupuri sunt femei tinere, comparativ cu 75% bărbați, potrivit raportului elaborat la finalul programului. 

Adeseori, teama de eșec și implicațiie acestuia – în plan financiar, personal, profesional, poate ca imagine personală – limitează posibili antreprenori de a continua pe drumul fisat. „Frica păzește pepenii”, spune un proverb. E adevărat, riscurile trebuie calculate, nu trebuie să ne aruncăm orbește de pe stânci. Poate jos sunt alte stânci. 

Și totuși, odată calculat riscul, progresul nu poate apărea dacă nu vom vedea în greșeli un prilej de învățare. Un manager de top spunea într-una dintre cele mai recente întâlniri Meet the CEO organizate de BUSINESS Magazin că nu s-a confruntat cu niciun eșec pe parcursul său profesional, ceea ce nu înseamnă că în cariera sa n-au fost momente în care să intervină vreo eroare. A dat chiar și un exemplu cât se poate de plastic despre un moment în care era complet depășită de situație (pe un ecran negru de calculator apărea un punct, nu știa cum să remedieze nicidecum problema și singura sa replică a fost: „Nu lucrați în Excel?”). Mentalitatea sa este însă calată pe ideea că orice pas greșit este un moment prielnic de a învăța, de a descoperi ceva ce nu știe. 

Așadar, poate că nu există o rețetă anume pentru a depăși frica paralizantă de eșec, vizibilă în varii împrejurări ale vieții, inclusiv în momentele care sunt văzute drept definitorii pentru parcursul nostru, fie în plan personal sau profesional. Firește că pentru un copil este mai bine să ia nota zece la examenul de capacitate, decât să „rateze” examenul cu nota opt, din pricină că a înghețat, incapabil să-și gestioneze emoțiile. La fel și pentru cariera profesională – e de dorit ca un proiect să meargă șnur, cap-coadă, fără poticneli și piedici. Dar uneori nu se poate, iar traseul este mai întortocheat. Și, cu siguranță, din diverse situații se pot trage învățăminte. 

Cert este că dacă nu pornim la drum de teamă, nici nu vom ajunge la destinație.    

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef Business Magazin