Ai dat-o în bară? Perfect. Povestește-ne. (I)

Noua generație de lideri nu mai fuge de greșeli – le analizează, și le asumă și le transformă în lecții de business. Tinerii manageri de top din România ne-au spus, fără ocolișuri, care au fost cele mai mari greșeli din carieră și cum i-au schimbat. Spoiler: nu perfecțiunea construiește liderii viitorului, ci curajul de a învăța din eșec.

Răspunsuri de la lideri sub 40 de ani din România

Greșeala a fost multă vreme un cuvânt rostit în șoaptă în mediul profesional românesc. Cultura în care am crescut ne-a învățat că eșecul e rușinos, că greșeala trebuie ascunsă, iar erorile, evitate cu orice preț. Însă o nouă generație de lideri vine cu o abordare diferită și spune lucrurilor pe nume. Tinerii manageri de top din România, cei care conduc echipe, strategii și rezultate, cei care au sub 40 de ani, au acceptat provocarea anului în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, pe care îl vom lansa în curând, și vorbesc deschis despre momentele în care au dat-o în bară. Ba mai mult: le revendică. În paginile care urmează, fiecare dintre ei răspunde la o întrebare simplă, dar deloc ușoară: „Care a fost cea mai mare greșeală din cariera ta și lecția pe care n-o vei uita niciodată?”, precum și la o alta, axată pe felul în care diferențiază eșecul de greșeală.  „Greșeala a fost că m-am concentrat prea mult pe partea tehnică a implementării, în loc să comunic suficient cu echipa despre motivația din spatele schimbării. Am învățat că succesul oricărei transformări depinde, în primul rând, de oameni”, mărturisește Cosmin Branche, IT Area Lead la ING Hubs România. În spatele unei decizii greșite se află adesea o intenție bună, dar insuficient calibrată la context – un pattern recurent în mărturiile tinerilor lideri incluși în acest dosar. Pentru unii, greșeala a însemnat grabă, poate promovări acceptate prea devreme, proiecte începute fără analiză suficientă, oameni angajați pe bază de intuiție, nu de potrivire. Pentru alții, a fost tăcerea – amânarea unei decizii dure, necomunicarea unui feedback, frica de a cere ajutor. Iar pentru unii, a fost chiar succesul – acel succes prematur care i-a făcut să creadă că știu mai mult decât știau, că sunt infailibili. „Mi-am asumat un rol de conducere înainte de a fi pregătit și am subestimat complexitatea poziției. A fost un reality check dur, dar absolut necesar”, spune unul dintre respondenți. „Am învățat că leadershipul nu înseamnă să știi tot, ci să ai curajul să recunoști când nu știi.” „Eram atât de entuziasmată să demonstrez că pot, încât n-am întrebat suficient, n-am cerut sprijinul celor mai experimentați. Mi-am construit un zid al autosuficienței care m-a izolat de echipă. Lecția: vulnerabilitatea nu este o slăbiciune, ci o punte către ceilalți”, spune o tânără manager într-o companie tech, manager într-o companie tech. Am vrut să schimb totul dintr-o dată – strategii, echipe, procese – fără să mă uit cu atenție la ce funcționa deja. A fost o formă de aroganță mascată în ambiție”, recunoaște un alt tânăr manager. „Acum știu: schimbarea adevărată începe cu ascultare.” Ideea de „greșeală bună” apare în multe dintre reflecțiile lor și este un concept care s-ar traduce simplu prin: „am greșit, dar n-a fost degeaba”. Mai importantă decât eroarea în sine este ce faci după. „O greșeală este adesea un incident izolat. Eșecul, în schimb, apare atunci când greșelile se repetă și nu înveți din ele”, notează un alt tânăr. E o nuanțare importantă – și poate definiția neoficială a acestei generații de lideri: oameni care nu confundă greșeala cu eșecul, care nu rămân blocați în vină, ci caută sens. Pentru unii, greșeala a însemnat să tacă prea mult timp într-un loc în care nu mai creșteau. „Am rămas prea mult într-o companie care nu mai corespundea valorilor mele, doar pentru că aveam un titlu frumos și un salariu bun. Am învățat că atunci când nu te mai regăsești într-un loc, plecarea nu e un eșec, ci un act de curaj”, spune Diana C., specialistă în marketing strategic. Pentru alții, a fost subestimarea impactului asupra oamenilor. „Am crezut că pot muta o echipă de la un proiect la altul peste noapte, fără rezistență. Mi-a luat luni întregi să recâștig încrederea colegilor. Am înțeles atunci că oamenii nu urmează un lider pentru că are dreptate, ci pentru că le pasă de el.” Greșelile nu au fost doar puncte slabe – ci și puncte de inflexiune. Aproape fiecare poveste are în centru un moment de reconfigurare profundă, de schimbare a modului de a munci, de a conduce, de a gândi. Unii și-au schimbat domeniul de activitate, alții au început de la zero. Unii au cerut ajutor pentru prima dată în carieră, alții au avut curajul să spună „nu” unor oportunități care nu li se potriveau. „Greșelile m-au învățat să am răbdare – cu oamenii, cu procesele, cu mine însămi. Dacă vrei rezultate sănătoase pe termen lung, trebuie să accepți și ritmul real al lucrurilor, nu doar cel pe care ți-l impune ambiția”, punctează o tânără care este director financiar într-o companie de retail.

Acest dosar este, în esență, despre curajul de a greși și despre curajul de a povesti despre greșelile tale, astfel încât și alții să învețe din ele. Pentru că, așa cum rezumă o altă voce din acest proiect: „Nu e important câte greșeli faci, ci dacă te lași definit de ele sau le folosești ca să devii mai bun.”

Pentru această ediție specială de cover story BUSINESS Magazin, le-am adresat celor mai promițători tineri manageri de top din România două întrebări-cheie, menite să scoată la iveală nu reușitele, ci momentele grele – acelea care ne formează cu adevărat. În anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, disponibil pe site-ul bmag.ro începând cu finalul lunii iunie, veți găsi în total 100 de astfel de povești, precum și obiectivele pe termen lung ale generației de lideri de sub 40 de ani aleși anul acesta de noi pentru publicare în anuar.

1. Prima întrebare:

„Ai dat-o în bară? Perfect. Povestește-ne.”
Am vrut să știm care a fost cea mai mare greșeală din cariera lor și ce lecție au extras din ea – sincer, direct, fără cosmetizare.

2. A doua întrebare:

„Greșeală vs. eșec: unde tragi linia?”
Pentru că nu orice greșeală e un eșec și nu orice eșec e o cădere. Cum definește fiecare eșecul? Și ce impact are această distincție asupra modului în care conduc?

Adelina Elena Bădescu, director adjunct direcția juridic, Salt Bank

33 de ani

Adelina Elena Bădescu, doctor în economie, este director adjunct al direcției juridice al Salt Bank, asistent universitar la FAIMA–UPB și cadru universitar asociat la Facultatea de Drept – ASE. Este membră a AEDBF-România și contribuie la dezvoltarea de strategii juridice și financiare.

1.Œ Cariera mea a început cu un pas care, la momentul respectiv, mi s-a părut un eșec. Privind în urmă, însă, a fost una dintre cele mai valoroase lecții pe care le-am învățat. Terminasem Facultatea de Drept și visul meu era clar: să devin avocat. M-am pregătit patru ani pentru asta, dar nu am reușit să trec examenul de admitere în Baroul București. A fost un moment care m-a obligat să îmi regândesc complet drumul profesional. Fără un plan de rezervă, am fost nevoită să găsesc rapid o nouă direcție. Dar, am învățat ceva ce spun des și azi: nu paria totul pe o singură carte. Viața are un fel al ei de a te surprinde și e important să fii pregătit, să te adaptezi. Uneori, chiar dacă drumul ocolește, te duce tot acolo unde trebuie — doar că îți arată lucrurile dintr-un unghi nou.

2. Pentru mine, greșelile fac parte din joc. Sunt etape firești în orice proces de creștere — uneori înseamnă pur și simplu că ai făcut o alegere care nu te-a dus exact unde sperai, dar care ți-a oferit șansa să te oprești, să reflectezi, să ajustezi și să mergi mai departe cu mai multă claritate. Greșelile ne arată nu doar ce n-a mers, ci și ce putem face mai bine. Dacă le privim cu sinceritate și curaj, devin un instrument real de învățare.

Eșecul, în schimb, nu vine dintr-o greșeală. Eșecul apare când te blochezi — când alegi să nu mai cauți soluții, să nu mai încerci, să nu mai înveți. Nu e despre a rata un obiectiv, ci despre a opri procesul de evoluție, conștient sau nu.

Și da, am avut și eu momente în carieră când deciziile luate nu m-au dus unde aș fi vrut. Dar exact acele momente m-au făcut mai atentă, mai clară în intenții și mai riguroasă în ceea ce construiesc. Au contat enorm în formarea unei perspective sănătoase. Nu m-au speriat niciodată greșelile în sine, ci mai degrabă ideea de a rămâne blocată într-o etapă, fără să trag ceva bun din ea. Pentru mine, concluzia e simplă: greșelile sunt parte din drum. Eșecul apare doar dacă alegi să nu-l mai parcurgi.

Elena Panait, Head of Leasing, Genesis Property

34 de ani

Elena Panait se descrie ca arhitect de formare, antreprenor prin vocație și lider prin experiență. În prezent, este Head of Leasing & ComYunitY la Genesis Property, unde creează spații și momente care aduc valoare reală oamenilor și comunităților din jurul clădirilor de birouri din campusurile Yunity Park și West Gate Business District.

1.Œ La începutul carierei de antreprenor, entuziasmul de a dezvolta proiecte ambițioase și dedicarea să iasă totul perfect au lăsat uneori în plan secund rigoarea negocierilor de business. Îmi amintesc, de exemplu, un proiect de amenajare dificil pe care l-am acceptat fără a stabili clar toți termenii contractuali și, deși proiectul a fost livrat impecabil, clientul a plătit doar parțial, invocând tocmai aspectele neclare. A fost lecția dureroasă care mi-a definit rigoarea contractuală și grija pentru claritate în orice colaborare. Iar de-a lungul evoluției profesionale, o greșeală pe care o facem mulți este că încercăm să facem totul singuri. Ani de zile am avut o gândire și un mod de lucru de tip „one woman show”, considerând că delegarea este o formă de slăbiciune. Acum știu că niciun proiect de succes nu se clădește de o singură persoană, iar o echipă bună e cel mai valoros activ.

2. Greșeala e un act. Eșecul e o stare. În business și în carieră, greșelile sunt pași firești în procesul de învățare, contează însă să fie identificate, analizate și corectate. Eșecul apare atunci când renunți să mai încerci sau nu mai acorzi importanță impactului activității tale și a echipei din care faci parte și lași loc de greșeli repetate care duc la eșec. Atât greșelile, cât și eșecurile trebuie să fie repere în procesul de învățare, nu un sfârșit, iar linia dintre ele se trage acolo unde dispare implicarea. Personal, aleg să le privesc pe ambele ca pe lecții valoroase, nu ca pe limite.

Bogdan Ionescu, practice manager – store app development & technical lead,

Devhd, ServiceNow Partner

28 de ani

Se concentrează în egală măsură pe dezvoltarea aplicațiilor inovatoare pentru ServiceNow Store – atât cu IP Devhd, cât și pentru clienți din diverse piețe globale și pe consolidarea echipei, pentru a crea soluții scalabile și de impact.

1.Œ Cred că o problemă cu care se confruntă multe persoane care lucrează în mediul de start-up este capcana „pot face totul singur”. Am avut multe momente la început de carieră în care, probabil din dorința de a învăța cât mai multe lucruri în cât mai puțin timp, am luat mult prea mult asupra mea. Momentul în care am „reparat” cu adevărat greșeala aceasta a fost momentul când am devenit manager și mi-am dat seama că doar pentru că poți face totul singur, nu înseamnă că e sănătos pentru tine sau pentru companie.

2. Pentru mine, eșecul vine atunci când nu înveți nimic dintr-o greșeală. Greșelile sunt normale, inevitabile și chiar binevenite, mai ales când încerci lucruri noi. Încerc să  inspir mentalitatea aceasta și oamenilor din jurul meu – să nu ne ferim de greșeli, să ne ferim mai degrabă de safe space, pentru că de cele mai multe ori ele aduc cu adevărat creștere și evoluție. Până acum, nu am găsit încă o greșeală care să nu poată fi reparată și care să nu ducă spre o îmbunătățire.

Andrada Tănase, Partener, Regulatory Advisory, Deloitte România

35 de ani

S-a alăturat Deloitte România în 2015, în calitate de senior consultant, și are peste 15 ani de experiență în domenii precum Basel III, guvernanță, risc de credit, gestionarea capitalului și a lichidității, guvernanță și raportare financiară. Este licențiată în Finanțe, Bănci și Burse de Valori și are un masterat în Managementul proiectelor internaționale de la ASE. Este membră a ACCA și CECCAR și este certificată ca Financial Risk Manager (FRM).

1. Una dintre greșelile care m-au marcat cel mai mult a fost tendința de a încerca să rezolv totul singură, chiar și în situații în care ar fi fost firesc să cer ajutor. Am învățat că a cere sprijin nu e un semn de slăbiciune, ci de maturitate profesională. Colaborarea autentică reduce timpul necesar investit și riscurile și întărește echipele. Am învățat să comunic deschis când am nevoie de sprijin și să ofer același sprijin la rândul meu.

2. Pentru mine, diferența dintre greșeală și eșec este dată de atitudinea noastră și modul în care reacționăm în situația respectivă. O greșeală este o oportunitate valoroasă de a învăța și de a ne adapta, un pas necesar în dezvoltarea profesională. Eșecul, pe de altă parte, apare atunci când nu reușim să folosim lecțiile învățate din greșeli sau când renunțăm înainte de a găsi o soluție. Eșecul în adevăratul sens este să nu încerci și să nu îți asumi responsabilitatea pentru ceea ce faci. Cred că este important să avem curajul să facem greșeli, dar și maturitatea să învățăm din ele și să continuăm să creștem. Astfel, greșeala și eșecul devin doar etape, nu un punct final.

Alexandru Luchian Constantinescu, fondator și CEO, Life in Codes

36 de ani

Este fondator și CEO al Life in Codes, companie de tehnologie specializată în consultanță și implementare de soluții care optimizează colaborarea și managementul proiectelor în organizații. Cu mai mult de 12 ani de experiență în industrie și numeroase certificări internaționale, conduce o echipă remote de 15 specialiști care activează în șapte țări europene. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în piețe strategice precum Bruxelles, Londra și Dubai, consolidându-și poziția la nivel internațional.

1.Œ Am greșit când am confundat dorința de a livra, cu obligația de a accepta orice proiect. La început, când fiecare client părea o validare, am spus „da” unui parteneriat care nu ni se potrivea – ca ritm, ca viziune, ca stil de lucru. Ne-a costat timp, echilibru intern și energie. Lecția a fost dură, dar clară: focusul bate volumul. Azi, alegem partenerii pe baza valorilor comune, nu doar a bugetului. Și învățăm să spunem „nu” fără vinovăție.

2. Greșeala este o alegere neinspirată într-un context punctual. E normală, uneori chiar necesară. Eșecul apare atunci când refuzi să înveți din greșeală – când repeți același tipar sau continui într-o direcție care clar nu funcționează. Nu cred că rezultatul definește eșecul, ci modul în care răspunzi la el. Poți pierde un client și totuși să fii pe un drum bun. Sau poți închide un contract și, în același timp, să distrugi încrederea unei echipe. Linia o trag acolo unde dispare disponibilitatea de a înțelege ce n-a mers și de ce – pentru că abia atunci devine un eșec adevărat.

Roxana Băbătie, Head of Domestic Sales, Cargus

38 de ani

Cu peste 17 ani de experiență în industria de logistică și curierat, Roxana Băbătie și-a construit cariera în jurul ideii de conectare eficientă între oameni și afaceri și s-a implicat în dezvoltarea unor parteneriate strategice, precum și creșterea eficienței operaționale. Din 2023 face parte din echipa Cargus, unde a fost promovată în rolul de head of domestic sales.

1.Œ Sunt o persoană emoțională și empatică. La un moment dat, în cadrul unui meeting cu un fost CEO, am izbucnit în plâns în timp ce încercam totuși să-mi exprim punctul de vedere. Simțeam că nu sunt înțeleasă și că, indiferent cât m-am străduit până atunci, nu reușeam să transmit esențialul. Privind în urmă, îmi dau seama că trăiam, de fapt, o mare frustrare și că am luat totul mult prea personal. Din acel moment, am început să lucrez conștient la echilibru interior, să mă focusez pe ce pot controla și să nu mai las lucrurile din afara mea să mă copleșească.

2. Cred că adevăratul eșec nu constă într-un rezultat negativ sau într-un obiectiv ratat, ci apare atunci când repeți aceleași greșeli fără să înveți nimic din ele. O greșeală este firească și face parte din procesul de învățare, din dinamica oricărei cariere și, uneori, chiar din succes. Dar atunci când refuzi să te oprești, să reflectezi și să îți asumi partea ta de responsabilitate, ai ratat nu doar o oportunitate, ci și o etapă esențială a dezvoltării tale ca profesionist, ceea ce se poate numi un eșec. Pentru mine, fiecare situație dificilă vine cu un mesaj, o lecție care nu îți bate la ușă de două ori în același fel. Dacă nu o asculți, viața profesională tinde să o repete, uneori chiar mai dur, mai direct, mai costisitor. În acest sens, eșecul real nu este căderea, ci lipsa reflecției, a asumării și a dorinței de a evolua. Dezvoltarea profesională nu înseamnă perfecțiune, ci progres. Iar progresul cere curajul de a privi greșeala în față și de a învăța din ea.

Veronica Bădulescu, director financiar, Bringo Magazin

37 de ani

Și-a construit parcursul profesional în domeniul economic, deținând roluri din ce în ce mai complexe în zona de financiar, îmbunătățire de procese & cost management, credit risk și finance business partnering, în domeniile telecomunicații și retail online. Din vara anului trecut a preluat funcția actuală pe care, spune ea, încearcă să o armonizeze cu rolurile de mamă și soție.

1.Œ S-a întâmplat acum 9 ani, când eram proaspăt numită Credit Risk Manager la Vodafone. Atunci am preluat trei echipe, aproximativ 40 de colegi din zonele de Sales Support și Credit Risk. Prima echipă cu care am avut întâlnire de cunoaștere a fost Sales Support. Eram toți într-o sală de ședință, doar eu cu ei. Eu veneam din zona de financiar, echipa din zona de customer care. Eu eram pozitivă, dornică să înțeleg activitățile specifice și cum putem îmbunătăți performanța împreună, eram focusată pe rezultate. Ei erau tare dezamăgiți de modul cum mergeau lucrurile pentru ei, atât profesional, cât și individual, neavând un obiectiv clar sau apreciere în organizație.

A fost o ședință de neuitat. Am ieșit de acolo cu înțelegerea că am de lucru întâi la zona de people și apoi la îmbunătățirea de procese, productivitate, performanță, rezultate. M-am simțit total nepregătită în fața lor, eu sărisem un pas, așteptările mele erau legate de performanță, îmbunătățiri, fără să conștientizez că situația era mai complicată, nevoile de bază nefiind satisfăcute.

Lecția învățată și care cred cu tărie că se aplică oriunde este faptul că înainte de orice job, suntem oameni, colegi, prieteni, iar rezultatele solide vin din echipe solide, construite sănătos, cu valori comune și obiective clar setate. Oamenii au nevoie de îndrumare, validare, apreciere, încredere în ceea ce fac și în liderii care îi conduc. Dacă echipele au parte de ghidaj, susținere și validare, performanța se poate obține.

2. Greșeala poate fi reparată. În activitățile zilnice există și greșeli, mai ales în domeniul financiar, unde lucrăm cu foarte multe cifre, formule și fișiere foarte mari. Important este să verifici și să faci corelațiile necesare pentru a identifica și elimina aceste greșeli. Am avut situații de greșeli în bugetare, pe care le-am identificat și corectat la timp, încât să nu producă efecte negative în business. Implementarea de proceduri clare și bine definite reduce riscul greșelilor.

Eșecul pentru mine este ceva de impact, este cel mai sincer feedback, venit în situații limită, fără menajamente. Chiar dacă unele etape sunt mai grele și pot fi considerate un eșec, este important să învățăm din situațiile dificile și să le transformăm în lecții valoroase, constructive spre succes.

Cristian Brînză, fondator, Moon Resorts

36 de ani

Cristian Brînză este antreprenorul care a creat Moon Resorts – o rețea de căsuțe premium în inima naturii. A pornit cu zece unități și un vis: vacanțe fără griji, fără compromisuri. Azi, conduce un business de milioane de euro și are o viziune clară: turism sustenabil, cu suflet.

1.Œ Am făcut greșeli, și nu puține. Dar, cu timpul, am învățat că nu fiecare greșeală trebuie pusă pe masă public – unele sunt mai valoroase când rămân acolo unde s-au întâmplat, învățate, asumate și integrate. Ce pot spune cu siguranță e că cele mai costisitoare erori nu au fost de strategie sau execuție, ci de oameni. Când ai încredere nefundamentată sau tolerezi comportamente care contravin valorilor tale, plătești – uneori în bani, alteori în timp sau reputație. Lecția pe care n-o voi uita niciodată e că deciziile luate din grabă sau din comoditate pot sabota lucruri construite în ani. Azi, încerc să privesc orice decizie prin filtrul: „Ce preț are asta pe termen lung?” Dacă nu pot răspunde clar, amân.

2. Pentru mine, o greșeală e un incident. Poate fi dureros, costisitor, dar de cele mai multe ori e reparabil. Eșecul apare când refuzi să înveți, când te agăți de o direcție greșită doar pentru că ți-e teamă să recunoști că nu funcționează. Linia e acolo unde dispare luciditatea. În business, eșecul real nu e că ai pierdut bani sau ai închis un proiect, ci că ai continuat ceva care nu mai avea sens, doar din orgoliu sau inerție. Personal, nu mă sperie eșecul, mă sperie ideea de a merge înainte cu ochii închiși, de dragul imaginii.

Daniel Păun, National Sales Manager, STADA România

36 de ani

A absolvit Facultatea de Management și Inginerie Economică în Alimentație Publică și Dezvoltare Rurală, urmată de un master în aceeași specializare. Și-a început parcursul profesional în industria farmaceutică în 2014, ocupând roluri în zona distribuției de medicamente pentru companii precum Romastru Trading și Farmaceutica Remedia. Este căsătorit și tată a doi băieți, echilibrând constant cariera și viața de familie.

1.Œ Aflat la începutul carierei profesionale, am participat la un interviu pentru o poziție promițătoare, despre care eram 100% sigur că o voi obține. Dintr-o încredere excesivă în propriile forțe, am tratat interviul cu o superficialitate care s-a dovedit a fi un mare eșec. Am subestimat importanța pregătirii adecvate și a unei abordări profesionale, iar rezultatul a fost că am picat acel interviu cu brio.

Lecția pe care am învățat-o a fost esențială: succesul nu vine din certitudinea că vei reuși, ci din angajamentul de a trata fiecare oportunitate cu seriozitate, respect și pregătire temeinică.

2. Greșelile sunt oportunități de învățare, dar este esențial nivelul acestora. La fel de important este să nu ajungem într-o zonă de plafonare, iar acest lucru se întâmplă atunci când nu învățăm nimic din experiențele trecute și nu facem ajustările necesare pentru a progresa.

Este fundamental să rămânem într-un proces continuu de învățare, extrăgând lecții din fiecare experiență, indiferent de amploarea acesteia.

David Schiefer, director D&T, Heineken România

33 de ani

Cu un background multicultural – tată german, mamă poloneză – a locuit în toată Europa, din Germania până în UK, iar din 2015 numește România „acasă”. Această diversitate i-a alimentat curiozitatea pentru tehnologie și inovație.

1.Œ Una dintre cele mai memorabile lecții din carieră a venit în urma unei discuții cu un director de Supply Chain experimentat. „I-am prezentat cu entuziasm idei pentru continuitatea digitală a fabricilor, dar reacția lui a fost clară: nu era deloc convins. A avut dreptate. Am învățat că pasiunea trebuie completată cu perspectivă. Progresul real vine din ascultare, adaptare și compromis, mai ales în conversațiile dificile.”

2. Un mentor mi-a spus odată: „Greșelile sunt OK. Surprizele, nu.” Greșelile sunt firești și gestionabile dacă sunt observate devreme. Eșecul apare pe nesimțite, ca un cumul de greșeli ignorate. Linia de separație e dată de conștientizare și reacție. Greșelile aduc învățare, eșecul cere reflecție. Ambele sunt valoroase, dar una e mai ușor de gestionat.

Călin Cîndea, Fondator, Maidan Events

39 de ani

A început, povestește chiar el, „la firul ierbii”, făcând de toate, de la curățenie la contracte și facturi. Azi, cu o echipă formată din 80 de oameni, se concentrează pe strategie, cultură organizațională, marketing și lansarea unei noi linii de business: mâncarea ready meal. Pentru el Maidan rămâne ca o echipă de fotbal: când e nevoie, și portarul urcă în careu să dea gol.

1.Œ Una dintre cele mai mari greșeli? Să crezi că dacă ți-a ieșit o dată, ai prins rețeta și merge la nesfârșit. Adevărul e că rețetele se schimbă, ingredientele se scumpesc și lumea dă foc bucătăriei din când în când — cum a fost cu pandemia. A fost un reality check serios, care m-a învățat că singura constantă e adaptarea. Lecția pe care n-o uit: să nu te culci pe lauri. Mai ales dacă sunt din sezonul trecut.

2. Antreprenoriatul și cartea Antifragil mi-au schimbat complet perspectiva. Trecând de la un eșec la altul, am învățat să văd în ele nu capătul drumului, ci o sursă de curaj, învățare și creștere — personală, dar și profesională.

Silviu Nistorescu, Digital Business Manager, Porsche Inter Auto Romania

29 de ani

Coordonează proiectele de transformare digitală pentru rețeaua de dealeri a companiei. A început să lucreze la Porsche Inter Auto Romania din al doilea an de facultate, având inițial o poziție part-time și, povestește el, era bun să tasteze repede (100 WPM). Pas cu pas a avansat ulterior în organizație, ajungând în să conducă programul Online Dealer, lansat ca pilot în România.

1.Œ ŒDa, de mai multe ori, cred. La început tratam lucrurile superficial. Și mi-a luat ceva timp până să înțeleg ce înseamnă „superficial”. Prima oară când am greșit cred că a fost la încercarea de a implementa un soft de monitorizare mașini de test drive, care era simplu, din perspectiva mea. Eu știam să apăs pe butoane, știam „shortcuturile” în aplicație, însă aici era problema – pentru că doar eu le știam, alături de echipa de developeri. Când am încercat să trec lansez softul live, am eșuat lamentabil. Erori peste erori, mesaje zilnice care îmi aduceau la cunoștință tot felul de probleme noi. A fost prima și singura dată când am dat rollback și am revenit la soluția anterioară, care era mult, mult mai simplă. Din acea experiență, am înțeles două lucruri – folosirea tehnologiei de dragul tehnologiei este o capcană ce trebuie evitată și brieful clar, real și ancorat în nevoile reale ale utilizatorului e cheia pentru orice proiect digital nou.

2. Pentru mine, eșecul are două forme. Prima, cea clasică: eșecul e atunci când renunți. A doua e mai subtilă, dar la fel de reală: eșecul apare și atunci când nu te oprești să vezi ce ai construit. Dacă tot ce faci e sa mergi înainte fără să-ți recunoști progresul, vei rămâne fără energie. Automotivația e un rezervor ce trebuie alimentat constant – și uneori simplul fapt că te uiți înapoi cu recunoștință poate fi exact ce îți trebuie ca să continui.

Vlad Neamu, Engineering Manager, Creative Cloud, Firefly, Adobe

37 de ani

Este managerul echipei de ingineri software din cadrul organizației Firefly Digital Media din Adobe, care implementează soluții de generare imagini, video și documente, cu inteligență artificială. Scopul său, povestește el, este să aducă cele mai noi inovații tehnice din generative AI, în produsele Adobe folosite de milioane de utilizatori.

1.Œ Am dat-o în bară atunci când am ignorat acel gut feeling pe care îl ai uneori în procesul de recrutare. Simțeam că persoana respectivă nu e potrivită pentru rol — nu neapărat din cauza lipsei de competențe, ci pentru că pur și simplu ceva nu se potrivea. Nu aveam o dovadă clară, doar acea voce interioară care îți spune „nu e omul potrivit”.

Eram sub presiunea timpului, organizatia avea nevoie urgentă de un om in acea poziție, și am mers înainte cu decizia. Din păcate, acel „ceva” s-a dovedit a fi real.

Lecția? Cele mai bune decizii apar când emotia (intuiția) și rațiunea (datele) lucrează împreună. Intuiția, mai ales când vine susținută de experiență, este un instrument esențial în leadership. De atunci, am învățat să o ascult cu mai multă încredere — pentru că de cele mai multe ori, acel „nu știu exact de ce, dar simt că nu e bine” are un fundament solid.

2. Orice drum către un obiectiv important va fi presărat cu greșeli, fie că el se termină cu un succes sau un eșec. Cât timp te încadrezi în timpul pe care ți l-ai setat pentru a atinge obiectivul, consider că sunt permise oricâte greșeli.

Pentru mine, eșecul adevărat este atunci când se întrunesc două condiții: nu am obținut ceea ce mi-am propus și nu am reușit să investesc suficient timp și efort pentru acel obiectiv, pe măsura priorității / importanței lui pentru mine.

Matei Stratan, CEO și cofondator Ogre AI

39 de ani

Acum este CEO și cofondator al Ogre AI, o companie deep-tech în domeniul energiei, unde conduce o echipă de 25 de specialiști aflați în șase țări. Compania dezvoltă soluții de prognoză și management energetic bazate pe AI și machine learning, care ajută clienții din energie să ia decizii mai bune, mai rapide și mai sustenabile.

1.Œ Una dintre cele mai mari greșeli a fost într-un proiect antreprenorial mai vechi, când nu am reușit să aleg echipa potrivită. Tehnic, ideea era bună, aveam energie și voință, dar am subestimat cât de mult contează calitatea oamenilor alături de care pornești la drum.

Am învățat că oricât de mult ai trage de tine, dacă nu ai alături oameni care să creadă la fel de mult, care să livreze la același standard și care să tragă în aceeași direcție, proiectul nu are cum să meargă.

A fost o lecție dureroasă, dar esențială. De atunci, sunt mult mai atent la felul în care construiesc echipele: nu caut doar competență, ci și aliniere de valori și mentalitate.

2. Nu cred că e nevoie să tragem linii atât de clare între greșeli și eșecuri. Cred că punem uneori prea multă presiune pe ideea de succes, când de fapt viața e o călătorie de învățare și de descoperire — uneori haotică, alteori revelatoare, dar mereu fascinantă.

Dacă înveți ceva dintr-o experiență și folosești acea lecție mai târziu, acel „eșec” dispare — devine parte din structura ta. Greșelile sunt inevitabile, dar nu te definesc, ci te modelează. Personal, văd viața profesională ca pe o aventură plină de momente imprevizibile și, uneori, chiar distractive. Nu e despre a bifa reușite, ci despre a te bucura de procesul de învățare continuă. Iar când privești lucrurile așa, fiecare pas devine valoros.

Dan Huru, CEO & Co-Founder, MeetGeek.ai

37 de ani

Inginer software la bază, om de produs și de business, PhD în AI, venit din provincie în București – sunt câteva dintre reperele cu care se caracterizează antreprenorul care a pus bazele MeetGeek. Folosită de peste 4.000 de companii din mai mult de 100 de țări, MeetGeek automatizează complet procesul întâlnirilor – de la participare și transcriere, până la extragerea de insighturi și sincronizarea automată cu peste 5.000 de aplicații de productivitate și colaborare.

1.Œ N-aș putea identifica neapărat o greșeală majoră. Au fost decizii care mi s-au părut greșeli la un moment dat dar care până la urmă mi-au modelat traiectoria într-un sens foarte bun.

De exemplu, faptul că am rămas prea mult timp într-o companie a părut o stagnare, însă a fost o lecție valoroasă despre loialitate, perseverență și impactul pe care îl poți avea pe termen lung într-un loc.

2. Eșec = persistența în greșeală

Greșeala =  o șansă de a învăța ceva

Greșeala e o oportunitate de a învăța. Eșecul apare atunci când insiști să repeți greșelile fără să înveți din ele.

Nu trebuie să te judeci pentru greșeli atâta timp cât dai 100% și faci ce poți mai bine cu datele pe care le ai la momentul respectiv. Înveți din ele și mergi mai departe.

Vlad Mihălăchioiu, fondator the N space

39 de ani

Este un antreprenor care a organizat peste 1.000 de evenimente. Gestionează Romanian Business Club, o organizație cu peste 500 de membri, și construiește primul spațiu de evenimente într-o clădire de birouri, the N space.

1.Œ Am dat-o în bară când am oferit încredere totală unei persoane nepotrivite, atât în viața personală, cât și în firmă. A fost o lecție dură despre putere, bani și manipulare. Dar m-a forțat să mă reconstruiesc de la zero. Azi, sunt versiunea 10.0 a lui Vlad.

2. Greșeala e o alegere greșită. Eșecul e atunci când nu mai alegi nimic. Cât timp decizi, lupți, te ridici, nu ai cum să eșuezi.