Agenția Fitch decide să păstreze România pe ultima treaptă a țărilor recomandate pentru investiții. România își reconfirmă ratingul BBB-, însă cu perspectivă negativă

Agenția de rating Fitch a publicat în această noapte un raport de rating prin care a păstrat România în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiții, țara primind calificativul BBB- cu perspectivă negativă.

Menținerea țării noastre în categoria recomandată pentru investiții are o miză importantă pentru dobânzile la care statul se împrumută pe piețele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referință pentru creditarea companiilor, dar și a persoanelor fizice.

Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de fluxurile de capital asociate, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și guvernanța sunt peste nivelul țărilor comparabile din categoria „BBB”.

Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene (bugetar și de cont curent) mari și persistente, de creșterea datoriei publice, polarizarea politică și nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete.

Perspectiva Negativă reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii rapide a datoriei guvernamentale raportate la PIB. Guvernul format în vara anului 2025 a început implementarea unor măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor conduce la o ajustare importantă în 2026, deși bugetul pentru 2026 nu este încă adoptat. 

Principalele capitole analizate de agenția Fitch:

Deficit ridicat, dar în scădere: Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare de către noul guvern Bolojan, inclusiv majorarea TVA din august 2025, a pus deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă față de nivelurile record. Pe baza datelor preliminare (deficit de 7,7% din PIB), estimăm că deficitul ESA a fost aproape de 8% din PIB anul trecut. Aplicarea integrală a măsurilor din 2025 și înghețarea cheltuielilor în 2026 ar putea reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026.

Totuși, există incertitudine privind amploarea consolidării suplimentare după 2027, inclusiv din cauza rotației planificate la funcția de prim-ministru în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele guvernamentale vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”.

Creșterea datoriei publice: Datoria guvernamentală brută a crescut rapid în ultimii doi ani. Estimăm că a ajuns la aproape 59% din PIB la finalul lui 2025, peste mediana categoriei „BBB” (56%). Proiectăm o creștere la 63% până în 2027 și o continuare a creșterii fără măsuri suplimentare.

Creștere economică slabă: PIB-ul a crescut sub 1% în 2025, deoarece consolidarea fiscală și cererea externă slabă au afectat performanța economică. Estimăm că ritmul va rămâne sub potențialul de 2% până în 2027, reflectând compromisurile de politică economică. Consumul gospodăriilor va scădea din cauza reducerii veniturilor reale, însă investițiile vor crește puternic datorită fondurilor UE și componentei sporite de granturi din PNRR.

Inflație ridicată și persistentă: Inflația este o slăbiciune pentru rating, accentuată de impactul temporar al majorării TVA și de expirarea plafonării prețurilor la electricitate. Inflația a depășit ținta BNR de 2,5% ±1pp timp de cinci ani, iar media pe trei ani este dublă față de mediana categoriei „BBB”.

Riscuri politice mai reduse: Incertitudinea politică a scăzut după alegerea președintelui Nicușor Dan și formarea unei coaliții pro-occidentale în iulie 2025, ceea ce a facilitat adoptarea măsurilor fiscale. Totuși, tensiunile interne și costul politic al ajustării ar putea complica reformele viitoare.

Dezechilibre externe mari: Deficitul de cont curent a fost aproape 8% din PIB în 2025, mult peste mediana categoriei. Estimăm o scădere sub 7% în 2026, în principal din cauza reducerii importurilor. Datoria externă netă este în creștere.

Finanțare externă semnificativă: Fondurile UE sprijină acoperirea deficitelor. Granturile suplimentare din planul de redresare și accesul la împrumuturi europene avantajoase reduc presiunile pe termen scurt.

Condiții de finanțare în îmbunătățire: Nevoile de finanțare externe vor scădea datorită intrărilor din fonduri europene, însă România rămâne expusă sentimentului piețelor globale. Costurile de împrumut au scăzut, dar plățile de dobânzi vor crește până în 2027.