Afaceristul român care după ce a căutat în toată lumea un loc în care să se refugieze a realizat că nicăieri nu e ca acasă: „Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – ?

Pe Daniel Guzu, aproape fiecare apus îl găsește în podgoria de la Țifești, o comună aflată la circa 25 de kilometri de Focșani. Și-a mutat acolo întreaga viață, după ce, căutând un alt loc din lume în care să se refugieze, a realizat că nicăieri nu e ca acasă.
Până în 2006, Daniel Guzu a deținut integral producătorul de vopsele Fabryo, pe care a început apoi să-l vândă treptat, urmând să facă exitul din afacere doi ani mai târziu. Atunci și-a propus să călătorească, în speranța că va găsi o țară – neapărat caldă – care să-i devină „acasă”.
„Am fost pe Coasta de Azur, am fost în Spania, în Italia – în zona Toscana. Nicăieri însă nu m-am simțit atât de bine cum mă simt aici, pe dealul acesta, la mine în sat”, spune Daniel Guzu, de pe terasa hotelului pe care l-a deschis la începutul lunii iunie, chiar în via de la Țifești.
În total, investițiile antrepre­norului din 2006 și până acum în vie, livezi, fabrica de sucuri, depozitul de fructe și hotelul pe care le are în Vrancea au ajuns la 30 de milioane de euro, dintre care circa 7 milioane de euro au fost fonduri europene. Locul era în paragină acum zece ani, dar antreprenorul vrâncean l-a văzut ca pe un loc cu potențial de a deveni un refugiu liniștitor. S-a întors în satul natal, a început să cumpere treptat vie, iar astăzi a ajuns la 120 de hectare.
„Pe vremuri, podgoriile din această zonă aparțineau mănăstirilor. După secularizare însă, au început să fie cumpărate de mici proprietari, motiv pentru care există acum numeroși proprietari, care au de la jumătate de hectar până la 100 de hectare”, spune Daniel Guzu.
Scopul său nu este să continue să-și crească podgoria, însă, dacă mai există vreun vecin dornic să vândă, nu ar ezita. Potențial există, toată comuna Țifești numărând 2.500 de hectare de vie.
În podgoria lui Daniel Guzu sunt cultivate soiuri precum Fetească neagră (cu o producție de 7 tone de vin la hectar), Sauvignon blanc (9-10 tone de vin la hectar) și Fetească regală (12 tone de vin la hectar). Vinul produs se vinde sub trei branduri diferite – Casa Panciu, Panciu Riserva și Domeniile Panciu-Podgorie Domnească, toate grupate sub brandul-umbrelă Casa Panciu.De gustul vinului este responsabil Sorin Macoviciuc, enologul cramei, care lucrează de aproape nouă ani pentru vinurile Casa Panciu. Enolog din 1989, Sorin Macoviciuc este originar din Iași, o altă zonă recunoscută pentru bogăția în viță-de-vie.
„Vinul e ca o poveste, îl folosim de la naștere până la moarte. E folosit și la botez, și la nuntă, și la înmormântare, ne însoțește pe tot parcursul vieții”, spune enologul.
Pariu pe fresh
Pe lângă vin, Daniel Guzu a identificat, acum câțiva ani, o nouă nișă, cea a sucurilor de fructe, iar acum vrea să pluseze, propunându-și să facă fresh-uri – sucuri nepasteurizate – într-o fabrică nouă, pe care a deschis-o anul acesta. Brandul va fi același de pe sucurile pasteurizate, „Ana are”, pentru că, în producția de sucuri, este prezent de circa șase ani, când a început să facă băuturi pasteurizate din fructe într-o secție mică, unde avea o singură presă și o linie de îmbuteliere.
„La sfârșitul lunii iunie, vom avea prima producție de fresh-uri. Vom folosi diferite tipuri de fructe – afine, mere, vișine, struguri, cătină. Din căpșuni și afine facem și smoothie”, spune Daniel Guzu.
Dacă la sucurile pasteurizate – supuse procesării termice – termenul de valabilitate este de câteva luni, la cele nepasteurizate (fresh) acesta nu poate depăși o lună. În fabrica de sucuri lucrează 30 de oameni, iar nevoia de personal este continuă.
Fabrica se află în localitatea Țifești, la câteva minute distanță de depozitul de fructe și livada din Bizighești, ambele în Vrancea. De acolo vin resursele pentru cutiile de băuturi care ajung apoi în magazine ale unor rețele precum Carrefour, Cora, Kaufland, Selgros, Metro sau Profi.
Businessul cu sucuri, împreună cu cel din viticultură, este operat prin firma Natura SRL, cu afaceri de 16,2 milioane de lei (3,5 mil. euro) în 2018 și profit de
261.000 de lei.
În depozitul de la Bizighești, aroma merelor e îmbătătoare încă de la intrare.
„Merele recoltate din livadă sunt păstrate la o temperatură constantă de un grad timp de câteva luni, până cel târziu în februarie, și se vând treptat. Cea mai aglomerată perioadă este august-septembrie, când fructele sunt culese și sortate. Avem oameni care se ocupă de sortarea merelor, de exemplu, în funcție de dimensiuni”, spune Lenuța Maeschi, șeful depozitului din Bizighești.
Pentru fructele mici, cum sunt afinele, vișinele sau cătina, există camere de înghețare, în care nu poți rezista mai mult de un minut – până și talpa pantofilor se lipește de podeaua înghețată.
În total, Daniel Guzu are 67 de hectare de meri, 16 hectare de cătină, 10 hectare de afini, 20 de hectare de cireși, 50 de hectare de vișini și 12 hectare de struguri de masă, folosiți tot pentru suc. Toți sunt materie primă pentru sucuri – fie ele pasteurizate sau fresh. Pentru că, dacă Ana are fructe, Daniel Guzu are planuri de dezvoltare.