Adrian Erimescu, fondator și CEO al Growceanu: Ne dorim ca și cineva care are 20.000-40.000 de euro de investit să își poată construi un portofoliu de 20 de firme, nu doar investitorul cu câteva sute de mii plasate la Bursă. „La tichete de 650 de euro - de ce n-aș face asta?”

♦ Growceanu, platforma de investiții în companii private autorizată de ASF, a coborât tichetul minim la 646 de euro la una dintre campaniile deschise acum și la 1.000 de euro la cealaltă ♦ Clientul de bază vizat rămâne investitorul obișnuit cu Bursa: „Stratul principal pe care am vrea să-l atragem e investitorul care are deja un portofoliu semnificativ pe Bursă”, de sute de mii de euro, pentru că, spune fondatorul, el înțelege mai ușor produsul și e obișnuit să decidă singur.“

Pragul de intrare în campaniile de finanțare derulate în prezent pe platforma Growceanu este de sub 700 de euro astfel încât și cineva care are 20.000 sau 40.000 de euro de investit să își poată construi un portofoliu de circa 20 de firme, nu doar investitorul cu câteva sute de mii de euro plasate la Bursă. Este pariul pe care îl face Adrian Erimescu cu platforma de investiții în companii private autorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară și lansată în iulie, care are acum două campanii deschise, cu închidere în septembrie și în octombrie.

„Cu 40.000 de euro, cu 20.000 de euro, pot construi un portofoliu de 20 de companii, aplicând aceleași principii”, a explicat Adrian Erimescu, fondator și CEO al Growceanu, în cadrul emisiunii ZF Live.

Clientul pe care platforma îl vizează în primul rând este însă altul. „Stratul principal pe care am vrea să-l atragem e investitorul care are deja un portofoliu semnificativ pe bursă – sute de mii de euro plasate, poate 400.000-500.000 de euro – pentru că el înțelege mai ușor produsele pe care le propunem și felul în care se face investiția prin Growceanu”, spune Erimescu. Motivul ține de felul în care funcționează produsul: selecția companiilor aparține platformei, dar decizia de a investi rămâne a clientului: „Într-o platformă de investiții, decizia de investiție o iei tu ca investitor; ai nevoie de capacitatea de a analiza compania listată și de a lua o decizie”.

Întrebat dacă o astfel de platformă nu se adresează, în fapt, celor care au deja câteva milioane de euro, fondatorul răspunde „și da, și nu”. Profilul investitorului de bază rămâne cel descris, spune el, dar produsul a fost construit deliberat și sub acest nivel: „Am mai făcut un lucru în platformă: am coborât tichetul minim de investiție la un nivel foarte jos. În Rayscape se poate investi de la 646 de euro, în Urban Spaces de la o mie de euro”. Consecința o formulează tot el: „Ce face posibilă treaba asta? Construcția de portofoliu pentru cineva care are 40.000 de euro de investit, nu 400.000 sau 4 milioane”. Iar argumentul lui se încheie cu o întrebare: „La tichete de 650 de euro – de ce n-aș face asta?”.

Propunerea nu este ca investitorii să își vândă acțiunile de la bursă și să mute banii în companii nelistate. „Randamentul așteptat în companiile nelistate e mai mare decât pe bursă, desigur. Dar nu e vorba de acest «sau» – nu e vorba de a muta bani din stânga în dreapta”, spune Erimescu. Logica pe care o descrie este cea a alocării pe clase de active: „E vorba de o construcție de portofoliu: diversific între clase de active, așa cum pe bursă îmi construiesc un portofoliu diversificat, în mai multe verticale și stadii de construcție a companiei”.

Enumerarea lui pune companiile nelistate lângă instrumentele deja familiare: „Am bursa, am imobiliare, am companii nelistate; poate unii au și crypto, dacă au apetit de risc foarte ridicat; poate unii au făcut doar marele pas din depozite în titluri de stat”. Pentru cei aflați la începutul acestui drum, saltul rămâne, în evaluarea lui, prea mare: „Pentru cineva care abia a făcut pasul în titluri de stat, cred că e mai dificil să așeze toată capacitatea asta de selecție și de decizie într-o companie nelistată, dacă nu e deja pe bursă”.

Numărul de firme din portofoliu nu este o preferință, ci o consecință a matematicii după care se construiesc portofoliile de companii de tehnologie. „Atunci când vorbim de a construi portofolii de companii tech, se aplică acel power law”, spune Erimescu – regula după care câteva investiții foarte reușite acoperă pierderile din restul portofoliului. Multiplii vizați sunt „de cel puțin zeci de ori suma investită, dacă nu peste 100x” – de peste o sută de ori banii puși -, „dar tot acest potențial de randament vine cu riscul atașat”.

Riscul este cuantificat din start. „E mecanica prin care (…) consideri deja din model că un procent, poate 40% din companii, vor fi write-off”, spune fondatorul Growceanu, folosind termenul din engleză pentru investiția trecută integral pe pierdere. Randamentul întregului portofoliu vine însă din câteva companii: „Pierzi banii pe ele, dar ai unul, doi, trei câștigători care fac un return semnificativ pentru întreg portofoliul”. De aici și importanța numărului: „Pe portofoliile tech e esențială abordarea asta – numărul de ținte din portofoliu e esențial”. Un tichet de câteva sute de euro este exact ce face posibilă împărțirea unei sume mici în 20 de poziții, în loc de două.

Al doilea instrument prin care platforma încearcă să reducă riscul este compoziția ofertei. „În platforma nouă Growceanu nu propunem doar ținte tech, ci și business-uri clasice, exact ca să balansăm portofoliul și să scădem riscul la nivel de portofoliu”, spune Erimescu. Este o schimbare față de clubul de business angels din care a evoluat platforma, format din investitori individuali care pun bani în companii aflate la început.

Clubul a investit „undeva la 2,7 milioane de euro” în 25-26 de companii, exclusiv de tehnologie. Firmele clasice pe care le caută sunt deja profitabile sau aproape de profit și prea mici pentru fondurile de private equity, care investesc în companii deja mature. Criteriile, în cifre: un EBITDA – profitul obținut înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare – „undeva în jurul a 500.000 de euro, în jos sau în sus”, o cifră de afaceri „între un milion și 7-8 milioane” de euro și capacitatea de a crește de cinci până la zece ori în trei-patru ani. Peste toate acestea stă filtrul: „Elementul poate cel mai important în construcția oricărui portofoliu e selecția: cum alegi companiile în care investești, ce due diligence faci ca investitor” – due diligence fiind verificarea aprofundată a unei companii înainte de investiție.

Prima dintre cele două campanii deschise este Rayscape, o companie pe care clubul o sprijină și acum și care a ajuns pe platformă „de data asta cu tichete mai mici, adică disponibilă unei palete mai largi de investitori”. Ea „aplică inteligența artificială ca să-i ajute pe radiologi să interpreteze mai repede și mai bine radiografii și scanări de computer tomograf”, spune Erimescu. Firma a pornit din Timișoara iar tracțiunea pe care o descrie el este următoarea: „Vinde astăzi în 17 țări. Are mai mult de 250 de clienți – clinici care folosesc zi de zi soluția lor. (…) Au vânzări de mai bine de un milion de euro anual și scalează în continuu.” Pe platformă sunt afișate 18 țări, peste 210 clienți și un venit recurent anualizat de peste 1,56 milioane de euro.

Ținta pe care o menționează fondatorul Growceanu pentru această campanie este de 300.000 de euro, iar el precizează că platforma acoperă doar o parte din finanțarea companiei: „Compania nu ridică o rundă de 300.000 de euro, ci o rundă de 4 milioane de euro”, iar „noi suntem o componentă din runda asta”. Pe platformă, runda deschisă pentru Rayscape este afișată la o valoare de 1,5 milioane de euro, subscrisă în proporție de 76,5%, la o evaluare a companiei de 11,2 milioane de euro. Dimensiunea tichetelor ține de risc: „La companiile tech avem tendința de a aduce tichete mai mici, pentru că riscul e mai mare”.

Compania din spatele Rayscape este Mindfully Technologies SRL din Timișoara, potrivit fișei de informații publicate pe platformă. Firma a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 3,8 milioane de lei (circa 759.000 de euro), în creștere cu 154,9% față de anul anterior, o pierdere netă de 413.000 de lei, în scădere de la 2,6 milioane, și nouă salariați, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Compania a raportat pierdere în fiecare an din 2019 până în 2025, iar la finalul lui 2025 avea capitaluri proprii negative, de minus 3,5 milioane de lei – datoriile depășeau activele. Cifra de afaceri din bilanț și venitul recurent anualizat afișat pe platformă sunt doi indicatori diferiți: primul măsoară vânzările unui an încheiat, al doilea, ritmul anualizat al veniturilor recurente la zi.

A doua campanie este de altă natură. „Avem o companie listată astăzi pe Growceanu, un business imobiliar – se numește Urban Spaces Build to Rent”, spune Erimescu. Structura este următoarea: „Fondatorii pun 5 milioane de euro și mai au nevoie de încă un milion de la investitori de retail. Compania devine asociat în proiectul din Aviației și cumpără 32 de apartamente, pe care ulterior le operează în regim hotelier”, adică prin închiriere pe termen scurt. Randamentele pe care le anunță fondatorul sunt proiecții: un IRR – rata internă de rentabilitate, adică randamentul anualizat al investiției – de 15% pe perioada de dezvoltare și apoi „un randament așteptat între 7 și 9%” din operarea apartamentelor. Pe platformă, runda este de 6,5 milioane de euro, subscrisă în proporție de 85,4%, cu un IRR proiectat de 15,1%.

Societatea emitentă este Spaceholders SA, arată fișa de informații publicată pe platformă. Este o societate pe acțiuni înființată pe 30 iunie 2026, cu un capital social de 100.000 de lei. A fost înființată de două firme din București, Better City Development SRL și G Strat Management SRL, administrate de Constantin Brujan și de Gavril-Marius Zaharia – aceiași doi oameni care administrează Urban Spaces Management SRL, firmă de consultanță în afaceri cu o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei și un profit net de 1,1 milioane de lei în 2025.

Fondatorul face o distincție între cele două feluri de a pune bani în imobiliare. „La afaceri imobiliare depinde cum investești”, spune el, iar diferența pe care o invocă este între a cumpăra singur un apartament și a deveni acționar într-o companie operată de profesioniști, „cu randamente mai bune decât aș obține singur și cu zero efort pentru mine”. Rezumatul lui: „Ce propunem noi nu e investiția clasică – iau un apartament și îl închiriez – ci investiția într-un business imobiliar, operat de oameni care fac imobiliare de mulți ani, cu succes”.

Cele două runde se închid la o lună distanță: „Runda Rayscape se termină pe 20 septembrie, iar runda Urban Spaces pe 20 octombrie”. Urmează altele, spune el: „Vom prezenta, în următoarele săptămâni, și alte companii în platformă – avem un flux de proiecte în analiză și vom aduce periodic companiile care trec de procesul riguros de selecție”. Vor veni „companii din diverse sectoare – din industrie, din producție de tot felul de componente”, între care „companii care produc termoizolații și au un patent, o termoizolație care e «carbon negative», care absoarbe carbon”.

Comparația cu bursa are și o parte în defavoarea platformei, pe care fondatorul și-o asumă. „Aici e o diferență în defavoarea noastră față de bursă – bursa e un univers mai lichid decât companiile nelistate”, spune Erimescu. Un investitor poate ieși din investiție în două feluri: la momentul în care compania este vândută, împreună cu fondatorii, sau, mai devreme, printr-o piață secundară.

A doua variantă nu este însă disponibilă. „Deocamdată nu avem autorizată această componentă, dar o vom autoriza în următoarele luni”, spune fondatorul Growceanu. Când va funcționa, mecanismul va fi unul de tip avizier: „Va funcționa ca un bulletin board: un investitor care deține participații anunță că vrea să le vândă și fixează prețul, dar prețul final va fi o negociere între el și cumpărător”. În paralel, spune el, „lucrăm și la a crea momente de lichiditate în care un cumpărător face, din când în când, o ofertă de cumpărare”. Este același orizont pe care compania îl anunța și în iulie, la lansare, când piața secundară era prezentată drept următorul pas, de activat în lunile următoare.

Dincolo de produs, miza pe care o descrie fondatorul ține de circuitul banilor în economie. „Ce rezolvă o platformă ca Growceanu e puntea asta între capital și antreprenorii care au nevoie de capital – foarte importantă în economie”, spune Erimescu. „Vorbim mult despre investiții străine, avem așteptarea să existe influxul ăsta de capital din afara țării, ceea ce e bun și necesar, dar nu e singurul lucru care trebuie să se întâmple. Avem deja mult capital disponibil în conturile românilor.”

Pe acest capital mizează platforma: „Credem foarte tare în ideea că acest capital poate fi plasat din ce în ce mai mult în business-uri românești, ca să creăm un fel de spirală virtuoasă, o mecanică de creștere prin care capitalul românesc și business-urile românești să accelereze”.