Adolescența americană, trăită în pandemie
După ce am urmărit ani la rând cum cinemaurile tip drive-in au conturat adolescența unor personaje preferate, acum avem ocazia să experimentăm și noi fenomenul. Cinematograful tip drive-in este în context pandemic singura variantă prin care putem să mergem cu prietenii, soția sau la o primă întâlnire la un film.
Fenomenul cinemaurilor tip drive-in, descris și de Financial Times drept „singurul lucru bun pe care l-a adus pandemia”, dar și o rememorare a adolescenței în stil american, a ajuns și în România, iar Universum Events, care în vremuri „de normalitate” se axa pe organizarea de evenimente corporate precum GoTech World(fostul Internet and Mobile World), s-a reinventat prin reorientarea pe această nișă. Compania organizează vizionări de filme, dar și alt tip de evenimente în două spații destinate drive-in-ului, în Snagov, pe un teren de două hectare în mijlocul naturii, precum și la Romexpo, în Capitală.
„Trecând peste latura romantică a conceptului boem de drive-in, pentru noi a fost o soluție dictată foarte mult de rațiuni de business, noi având un business doar în zona de evenimente și o echipă de 80 de persoane care brusc s-au trezit cu interdicția de a-și practica meseria – a fost un răspuns pe care l-am găsit la întrebarea «Ce facem de acum încolo?»”, descrie cu sinceritate Cristian Hossu, managing partner al Universum Events, motivele pentru care au intrat pe această nișă, în una dintre edițiile recente ale emisiunii Viață de corporatist.
Acest format le permite organizarea de evenimente – vizionări de filme, dar și festivaluri de mâncare, evenimente de artă interactivă și digitală, seri tematice, experiențe recreate într-un cadru care trebuie să asigure normele de securitate medicală pentru toți cei care participă. „Din acest punct de vedere, al tuturor restricțiilor care au intervenit, formatul de drive-in este extrem de sigur față de ce se întâmplă pe plajă sau pe unele dintre terase”, crede el.
În același timp, acest concept oferă și o experiență plăcută celui care vine să consume un act de entertainment sau de cultură. „Nici noi nu mai trăiserăm experiența aceasta în acest fel – surprinzător, este chiar foarte plăcută, câteodată chiar mai intensă decât într-o sală de cinema, pentru că sistemul audio al mașinii, de pildă, poate să redea mult mai puternic bașii și mult mai de aproape într-un moment de suspans sau într-un moment critic al filmului. Experiența este chiar încântătoare, iar cel puțin în formatul de la Snagov te poți bucura inclusiv de natură în același timp în care vezi un film, având pădurea pe fundal”, spune el.
Cristian Hossu este însă de părere că în prezent, în industria de evenimente, foarte puțină lume își poate permite sau poate risca să facă investiții noi de acest tip, context în care ceea ce au încercat ei a fost să urmeze două direcții: reorientarea resurselor existente – atât resurse umane, toată echipa, care în forma de drive-in și-a schimbat activitățile, cât și spațiul folosit: „spațiul de la Snagov îl aveau de doi ani și a fost gândit tot timpul ca un parc de evenimente. Este un proces care durează, iar anul acesta ne-a forțat ca cele două hectare pe care noi le păstram pentru mici festivaluri să le folosim pentru partea de drive-in, festivaluri în format drive-in și nu numai”. Cea de-a doua direcție pe care au urmat-o pentru a se putea lansa pe această nișă a fost abordarea unei filosofii despre care el crede că este cheia supraviețuirii în momentul acesta, respectiv ideea de parteneriat. „Cred că mulți dintre noi am ajuns la concluzia că a te lupta singur cu acest context este aproape un efort inutil. A prevalat ideea de a pune forțe și resurse la comun din partea tuturor actorilor dintr-o piață, în așa fel încât împreună, uitând ce înseamnă prețul pieței sau marjă de profitabilitate, să ne putem întreba cum putem să contribuim pentru a putea pune ceva în mișcare încât să începem să încasăm, să putem plăti oameni, facturi, furnizori, apoi, treptat, să ajungem la un model de business despre care să spunem că e pe break even.”
Cristian Hossu este de părere că nimeni din industria de evenimente nu își pune în acest moment problema profitului, ci se axează pe obiectivul de susținere a infrastructurii de oameni și sisteme de lucru care să permită reintrarea la viața obișnuită, normală, după trecerea pandemiei.
Vin oamenii la drive-in?„Noi avem până în acest moment undeva la 1.600 de locuri de mașini vândute – aș spune că nu e numărul maxim, noi visam că o să fie plin tot timpul. Realitatea este în momentul acesta că lumea simte că poate să fugă la mare, pe de altă parte cred că trebuie să se și obișnuiască cu ideea conceptului. Majoritatea oamenilor care vin, vin pentru că fie au văzut materiale video filmate de noi în locație, fie au avut prieteni care s-au bucurat de experiența aceasta”, răspunde Hossu.
El împarte profilul oamenilor care merg la drive-in în trei mari categorii: cupluri aflate în orice etapă a relației – familii, cupluri căsătorite sau care ies la întâlniri, grupuri de fete – precum și cei care vin aici pentru a celebra un anumit moment din relație. În ceea ce privește prețurile, spune că acestea sunt similare experienței dintr-un cinema clasic, fiind de 48 de lei/persoană, cu sucul și popcornul incluse.
Totuși, Cristian Hossu este de părere că drive-in-ul nu va avea o viață lungă în România.
„Este un proiect temporar, nu cred că cinemaul drive-in va rezista doi ani de acum încolo. Îmi doresc din punct de vedere medical să nu fim forțați să apelăm la această nișă – îmi doresc să fie un proiect de o vară și apoi să revină viața la normal – tocmai de aceea este o fereastră de oportunitate scurtă în care poți să te duci și să ai această experiență”, spune el.
El crede că nu este un model de business sustenabil din cauza nivelului de efort necesar pentru a pune pe roate un astfel de business, precum și pentru nivelurile bugetare necesare. Drive-in-urile lor sunt deschise în regim de parteneriat, în contextul în care, spune Hossu, „nimeni nu și-ar putea permite să plătească de exemplu soluția tehnică care susține un astfel de proiect cu ziua pentru că astfel nu îți poți acoperi costurile. La un eveniment corporate înainte de pandemie care ar fi avut o soluție similară tehnică de trei zile, probabil că exista un nivel de costuri cuprins undeva între 8.000 și 15.000 de euro, la care se adaugă multe alte cheltuieli, de pildă oamenii – o locație de 100 de mașini poate fi operată cu 10-15 oameni care trebuie să stea acolo, de exemplu”.
Or aceste costuri nu au fost luate în calcul inițial de unii reprezentanți ai industriei – s-au anunțat inițial turnee drive-in în toată țara și multe dintre ele s-au anulat. „După primul eveniment realizezi că oamenii nu se înghesuie doar pentru că este un concept nou, acesta costă foarte mult și nu îți scoți banii – este totuși un proiect cu bătaie cel puțin pe termen mediu – pentru 3-4 zile sau două-trei săptămâni”, adaugă el.
„Mai bine stai și conservi liniștea mentală și banii pe care îi mai ai pentru că balanța poate să deraieze spre roșu și negativ, dar, cu o strategie corect executată și foarte multă muncă – zilnică, 10 ore pe zi – poți reuși să vinzi totuși biletele.”
Spune că anterior nu au organizat spectacole, nici vizionări de filme, însă au simțit nevoia să dețină pe propria platformă un motor de vânzare de bilete astfel că în prezent nu se bazează pe platformele de ticketing, modelul pe care funcționează industria în general.
„Pot să spun că vindem de 3-4 ori mai bine pe platforma noastră decât o fac platformele externe, iar diferența este că ne pasă, lucrăm la toate detaliile, postăm des în mediul online. Mă gândesc la toate tehnicile de marketing pe care le știu ca să fac lucrurile să funcționeze. Un motor de bilete care deservește toți jucătorii din piață nu are cum să facă acest lucru pentru tine, este o opțiune de business – motorul acela trebuie gândit, programat, ia timp să îl pui pe picioare.”
Dincolo de filme, spune că unul dintre cele mai de succes concepte pe care le au acum sunt concertele live, în fața unui public de 250 de mașini pe zi. La Snagov, care este mai aproape de natură, cele mai de succes evenimente implică seri tematice – spre exemplu, într-o seară tematică retro au un concert al unui DJ cu un repertoriu retro, iar apoi proiectează unul dintre filmele clasice care au marcat tuturor copilăria. Meniurile vor fi asemănătoare celor din film sau celor care țin de gusturile copilăriei. Chiar dacă formatul de drive-in este luat din afară, restul proiectelor sunt gândite intern, de echipa care realiza în mod obișnuit în jur de 200 de evenimente pe an. „Criza ne-a obligat să ne exersăm posibilitatea de a lucra ca echipă în număr mare, la distanță – toate proiectele acestea au fost gândite în regim remote, în contextul în care noi nu aveam voie să venim la birou. Au fost multe provocări din acest punct de vedere, dar cred că ne-au validat încă o dată că ceea ce contează cel mai mult nu este neapărat să dăm cu cardul de pontaj la program, ci să ne folosim capul, să comunicăm cât mai mult, evident cu stresul și presiunea de rigoare. Semnele sunt că ne aflăm pe o direcție corectă, va fi foarte mult de muncă și este în continuare – dar cred că sunt câteva răspunsuri care sunt viabile acum.”
Anterior pandemiei, pe agenda lor de anul acesta aveau planificate multe evenimente: de exemplu, primăvara ar fi organizat Bucharest Technology Week (tot publicul de aici a fost direcționat înspre un concept nou de eveniment, în mediul digital, unde participarea este numeroasă), iar printre evenimentele organizate toamna se numărau GoTech World (fostul Internet and Mobile World) și Imobiliarium, pe zona rezidențială, pe care și-au propus acum să le migreze tot în zona de online.
Orice criză naște și oportunități? „M-aș fi lipsit bucuros de aceste oportunități pentru că ele sunt mai degrabă o oportunitate de a da măsura creativității și rezistenței la stres pe care o avem, nu neapărat din punctul de vedere al businessului, ba dimpotrivă, sunt foarte puține businessuri, cred, în afară de Netflix sau platformele de livrări, care pot spune că există o oportunitate reală pe care să o resimtă în momentul acesta. Cred că oportunitatea reală, în speranța că lucrurile vor reveni totuși la normal într-un orizont decent, este faptul că am învățat niște lecții și ne-am supus provocărilor paradigme precum: am nevoie să am toate echipele în birou?, evenimentele virtuale sunt sora vitregă? – poate nu este așa; cred că vor fi lucruri care vor schimba foarte mult economia în general.”
Oferă ca repere în aceste direcții studii referitoare la alte domenii – spre exemplu, în cazul muncii la birou, un studiu al Colliers spune că 30% din angajații companiilor din clasa de birouri A nu se vor mai întoarce la birou, costurile fiind nejustificate, banii de închiriere putând fi folosiți pentru motivarea angajaților; ori un alt studiu, realizat în rândul executivilor de top la nivel internațional, din care reiese că nu se vor mai întoarce niciodată la normal călătoriile de business. „Toată zona de comunicații de tipul conferințelor va rămâne norma – dacă timp de 3-4 luni am putut să ținem businessuri pe picioare vorbind la distanță, este puțin probabil ca cineva să spună hai să zburăm business class din Germania la fabrica din București doar ca să ne întâlnim cu echipa”, exemplifică el.
Cristian Hossu este însă de părere că vremurile pe care le trăim acum și modul în care le percepem ne vor defini pe termen lung. „Vremurile grele dau măsura omului din noi – și cine suntem la nivel de persoană ca valori, și cine suntem la nivel de energie astfel încât să nu clacăm fizic și psihic – din acest punct de vedere am toată admirația și respectul pentru echipa noastră, care a înțeles semnificația momentului și că nu e de joacă”, spune Cristian Hossu, subliniind că realizarea acestor proiecte a fost posibilă cu ajutorul colegilor săi.
Cât privește restul colegilor din business, le transmite: „Cred că cea mai valoroasă idee pe care am reținut-o este că întotdeauna, și acum, și înainte, echipa face diferența fără doar și poate. Un antreprenor singur nu poate să facă față provocărilor – echipa face diferența, iar dacă încă nu le-am arătat celor din echipă destulă apreciere, nici acum nu este prea târziu să le mulțumim pentru contribuția lor. Al doilea lucru pe care l-am observat este că singur nu ai nicio șansă și cred că acesta este momentul în care trebuie să lăsăm egoul la o parte, mândria de a fi mai bun decât competitorul și trebuie puse resursele la comun. O a treia lecție este că trebuie să îți faci temele – părerea mea este că, la fel ca și în criza din 2008, și criza aceasta va curăța extrem de bine piața de ceea ce înseamnă oportunism, oameni care au mers pe tun, doar după niște trenduri sau lucruri care li s-au părut cool. Afacerile care vor rămâne vor fi afacerile cu un model de business gândit pe fundamente financiare, cu respect pentru oameni, respect pentru furnizori, cu produse care adresează anumite nevoi corecte, or lucrurile acestea le construiești în timp. Ca antreprenori, ca businessuri, ne va lua iarăși niște ani să ne repunem pe picioare, iar cine nu acceptă asta trebuie să facă un duș rece și să accepte – este de acceptat, nu este de plâns. Va dura și va durea, dar o să fim OK”.