Adevărul din spatele rafturilor strălucitoare: să fii croitor pentru Zara și H&M în România este una dintre cele mai prost plătite meserii
138.000 de români taie, cos și calcă zilnic milioane de rochii, fuste și bluze pe ale căror etichete stau scrise branduri internaționale precum Zara, H&M, Max Mara sau Moncler. Este a zecea meserie din România ca popularitate și una dintre cele mai prost plătite. Nu numai că lohnul nu a renunțat la România, dar trăiește deja o a doua tinerețe pe piața locală.
Într-o perioadă când marile combinate industriale abia își mai trag sufletul, iar multe din micile orașe din România pierd fabricile în jurul cărora au fost construite, producătorii de textile în sistem lohn rămân una dintre puținele oportunități de angajare. „Am fost plecat din țară câțiva ani, însă m-am întors în România pentru că m-am căsătorit și am decis să îmi întemeiez aici o familie. Am lucrat întâi într-un abator, unde munca era grea, dar salariul era mai mare. Am ajuns aici (la producătorul de textile Alison Hayes, n.red.) din cauza unor probleme de sănătate. Munca e mai ușoară, însă și salariul e mai mic. Alte opțiuni de angajare nu sunt“, spune Victor, un tânăr de 26 de ani care locuiește în Urziceni, județul Ialomița.
Întoarcerea românilor din vest, unde criza a accentuat problema locurilor de muncă, scăderea salariilor și șomajul în creștere de pe piața locală au devenit factori favorizanți pentru industria de lohn, care începuse să piardă teren în România înainte de criză, când pretențiile românilor erau mai mari.

În acest context, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 județe din România. Astfel, în județul Ialomița, unul dintre cele mai sărace din România, există 2.750 de croitori, producătorii de textile fiind cel mai mare angajator local.
Județul din sud-estul țării, aflat în coasta Capitalei, are printre cele mai ridicate rate ale șomajului (circa 7,5%) și printre cele mai mici salarii medii din țară.
În orașul Urziceni din același județ și-au amplasat turnul de comandă britanicii de la Alison Hayes, unul dintre cei mai mari cinci producători locali de textile. Peste 1.300 de angajați, 700.000 de haine produse lunar pentru retaileri internaționali precum Top Shop, Primark sau Debenhams, două fabrici, un centru de prototipuri și afaceri de peste 40 de milioane de euro, așa s-ar rezuma pe scurt businessul Alison Hayes în România.

Alison Hayes este o companie britanică intrată pe piața locală în februarie 1994, când a deschis o fabrică la Urziceni, un oraș de nici 20.000 de locuitori, aflat la 60 de kilometri de București. Aici și-a stabilit și sediul. Ulterior producătorul s-a extins la Buzău cu o nouă unitate proprie de producție. În total, în aproape două decenii, britanicii au investit peste 25 de milioane de euro pe piața locală în terenuri, construcții și utilaje.
În Urziceni toată lumea știe de Alison Hayes, mai ales că în ultimii ani compania a ajuns cel mai mare angajator local după ce ROFEP – producător de magneți și perii colectoare pentru mașini – și-a redus puternic activitatea, fabrica de cărămidă Soceram s-a închis, ca și unitatea de producție de ulei a francezilor de la Sofiproteol (Expur).

„Avem aproape 600 de salariați în Urziceni și alți 750 în Buzău și vrem să mai angajăm. Pe noi ne ajută faptul că tot mai multe fabrici din alte domenii se închid, însă observăm că tot mai mulți tineri preferă să emigreze“, spune Nicolas Georghiades (42 de ani), directorul operațional al Alison Hayes și unul dintre acționari. El recunoaște că unul dintre motivele pentru care aceștia pleacă este salariul. În producția de haine salariul mediu la nivel național este de 1.043 de lei net (230 de euro), cu 35% sub media națională, și de 4-5 ori mai mic decât salariile pe care le primesc românii pe piețele vestice pentru joburi nespecializate.
O altă problemă pentru producătorii de textile este și faptul că școlile profesionale au dispărut, astfel că de multe ori trebuie fie să își specializeze angajații tineri la locul de muncă, fie să aleagă angajați cu vechime.