Adevărul despre prăbușirea economică. Ce spun principalii indicatori economici la un an de la debutul pandemiei

Un an de pandemie. Și pandemia nu s-a terminat. Tăvălugul unui an în care am intrat cu teamă și temeri în lockdownul din martie 2020 crezând că atunci când vom ieși totul se va fi terminat. Și nu s-a terminat. A urmat „alerta”. Starea de alertă pe care o trăim și azi, alertă care înseamnă, printre altele, neliniște. Și pentru mulți dintre noi, neliniștea definește și prezentul. „Criza generată de pandemie este mai adâncă decât ne-am așteptat, nu că „a fost”, nu a trecut. Nici acum nu știm totul, pipăim, bâjbâim încă, primul val, al doilea, al treilea, al zecelea, tulpina britanică, sud africană, braziliană, lockdown 1, 2, 3. Este încă haos peste tot în lume”, spune Gabriel Zbârcea, managing partner al Țuca Zbârcea & Asociații, una dintre cele mai mari case de avocatură din România.

Neliniștea este încă acolo, la fel și incertitudinea. „Au fost, cred, pentru toată lumea, zile în care n-am avut nici cea mai vagă idee cum va fi mâine”, arată Doina Cepalis, fondator și CEO al producătorului de scaune auto pentru copii Te-Rox, parte a grupului Holmbergs.

Ce am câștigat după un an de pandemie? Am citit mai mult, am gătit, am redescoperit grădina, muzica, satele pitorești din Transilvania, Delta Dunării, România sălbatică, am făcut plimbări lungi, am urmărit cele mai multe filme și seriale din ultimul deceniu, am renunțat la cravată, costume, pantofi și le-am înlocuit cu pijamale, trening, ținute foarte lejere și sneakerși, spun oamenii din business care au răspuns la întrebările Business MAGAZIN.

Ce am pierdut după un an de pandemie? Prieteni dragi, călătoriile, veștile bune. Ne-am simțit însingurați, departe de cei dragi, de părinți, de prieteni, am fost mereu în stare de veghe, pregătiți pentru orice. Ne-am distanțat, iar alternativa de socializare virtuală nu poate umple golul emoțional produs. Am avut nevoie de terapie, fie că terapeutul nostru a fost un specialist, fie familia. Dar nevoia a fost reală.

„Anul pandemic a fost ca un meci de box în care am intrat în ring cu un adversar mult prea puternic, de la o categorie superioară (pandemia de COVID-19) căruia trebuie să îi facem față, iar gongul de final nu mai sună”, povestește Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Turismul și industria HoReCa sunt numărați de arbitru, în meciul de box despre care vorbește Călin Ile. Se luptă să nu fie K.O, dar rezistă cu greu. Cifra de afaceri a industriei a scăzut în numai un an cu 60-70%, sunt 4 miliarde de euro care s-au evaporat într-un an, rezultate care trimit industria într-o călătorie în timp, înapoi în 2010. Transporturile aeriene sunt la pământ, la fel și toată industria evenimentelor. Indicatorii anului 2020 au început să apară, unii arată mai bine decât se estima, alții doar confirmă proporțiile dezastrului.

„A fost un an provocator, neașteptat, paralizant. Industria turistică s-a oprit, practic, peste noapte. Complet paralizant, pentru că nu mă gândeam că în 2020 avioanele pot rămâne la sol cu lunile sau că țările se pot închide ca niște fortărețe. Și, pe măsură ce speram că lucrurile vor reveni rapid la normal, vedeam că nu e așa, iar ce știam noi a fi normal, devenea doar o amintire sau o aspirație”, spune Dragoș Anastasiu, fondatorul grupului Eurolines și al unor afaceri în domeniul hotelăriei.

Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcție de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerț online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcție de „regizor” și de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

A trecut un an. Și pandemia nu s-a terminat. Paginile scrise sunt mărturia unui an care a schimbat lumea. „Este de așteptat să rămânem cu traume, care sper totuși să poată fi vindecate în timp.”

Indicatori

Între cele mai negre scenarii, prudență și realitate Cât de severă va fi prăbușirea? Cât ne va costa pandemia pe fiecare dintre noi, indivizi, companii, societate? Cât pierde economia într-o zi? Câți oameni rămân fără loc de muncă. Acestea erau câteva dintre întrebările pe care ni le adresam în fiecare zi după lockdownul din martie 2020. Cifrele anului 2020 au început să vină, rând pe rând și parcă proporțiile dezastrului nu au fost atât de negre.

Nu doar economia a avut o evoluție peste așteptări, însă. Consumul a crescut cu 2,2% în 2020, ținut în teritoriu pozitiv de apetitul pentru produse electro-IT, mobilă și medicamente. La polul opus, vânzările de haine, pantofi și carburanți au scăzut cu 8-13% în 2020 în contextul în care libertatea de mișcare a fost limitată mai ales în prima parte a anului trecut, iar munca de acasă a devenit deja o normă. Acest context este de altfel și cel care a dus la o explozie a consumului în online – pentru toate tipurile de produse, de la alimente la bunuri nealimentare -, datele INS indicând un avans de aproape 40%. Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în 2020 cu un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuși, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19. Spre comparație, în 2009, primul an de criză financiară, consumul a scăzut cu peste 10%.

♦ Economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% față de 2019 – față de o cădere anticipată de cel puțin 5% – un rezultat care uimește pentru că nimic din seriile de date lunare publicate de Statistică nu anticipau un astfel de răspuns. Rezultatele din trimestrul al patrulea sunt și ele nu neapărat uimitoare, dar neanticipate de nimeni, pentru că mereu ultimul trimestru din an este ceva mai slab – este un sezon al sărbătorilor, oamenii își iau vacanțe, iar economia încetinește. În trimestrul al patrulea din 2020, față de T4/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă.

♦ Economia ar urma să crească în acest an cu o rată cuprinsă între 3% și 5%, recuperând însă doar o parte din pierderea din 2020. Totul depinde de campania de vaccinare și de evoluția situației medicale. Tot mai multe voci se arată însă optimiste și încrezătoare într-un 2021 care ar putea să șteargă cu buretele amintirea unui an anterior marcat de pandemie.

Companiile locale au început anul 2020 cu „un bagaj” în care au strâns trei ani consecutivi de creșteri de două cifre, cu marje de profit pe care nu le ating pe alte piețe pe care activează, cu planuri de investiții și de expansiune. Criza generată de pandemia de Covid-19 a resetat însă toate aceste planuri, a determinat reașezări rapide ale strategiilor și a provocat companiile să gândească planuri pe termen scurt construite în principal pe siguranța angajaților. Din acest punct de vedere, 2019 va fi anul reper pentru businessul românesc. Cifra de afaceri este așteptată să scadă în 2020 cu 20%, însă datele oficiale vor veni abia în toamna acestui an.

♦ Cum arată sectoarele din business? Sunt piețe care suferă puternic. Un raport BNR arată că din 85 de sectoare din economie analizate, pentru 51 de sectoare dinamica a fost negativă, în timp ce pentru 34 de domenii, dinamica a fost una pozitivă în prima jumătate a anului trecut.

♦ Turismul și industria HoReCA sunt cele mai lovite. Datele oficiale pe cele trei sectoare de activitate – hoteluri și alte spații de cazare, restaurante, baruri și cafenele și agenții de turism – industrii cu o cifră de afaceri cumulată de 6,3 mld. euro în 2019 arată un cutremur puternic în 2020. Scăderile sunt semnificative, astfel că în 2020, operatorii economici au încasat cu circa 60-70% mai puțin față de 2019. Nota de plată a industriei în 2020 a fost cu 4 miliarde euro mai mică față de anul anterior, conform estimărilor pe baza datelor din piață. Și nu doar atât, câteva mii de localuri și-au închis definitiv porțile și 120.000 de oameni au rămas fără loc de muncă într-o industrie care angaja direct sau indirect 400.000 de persoane în 2019. Acum, la început de 2021 mai sunt doar 280.000, iar cifrele pot scădea dacă incertitudinea actuală se prelungește.

♦ Scădere masivă a înregistrat și industria auto, motor al economiei și al exporturilor românești. Aceasta a pierdut într-un singur an 5 mld. euro, cât cifra de afaceri a celei mai mari companii din România. Acest sector reprezintă circa un sfert din toate exporturile țării, astfel că orice dezechilibru e transmis în lanț.

♦ În 2020 exporturile totale, de 62 mld. euro, au fost în scădere cu 9,9%  față de anul anterior, arată datele Institutului Național de Statistică. Importurile, de 80,5 mld. euro, au scăzut cu 6,6% față de anul anterior. Prin urmare, deficitul comercial a crescut la 18,4 miliarde de euro, cu aproape 1,1 mld. euro peste nivelul din 2019.

♦ Numărul de companii nou create (înmatriculările profesioniștilor, cum apar ele la Registrul Comerțului) a scăzut cu 18% anul trecut față de 2019. Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi față de anul 2019 atât în ceea ce privește radierea companiilor, cât și în numărul de înmatriculări, dizolvări și suspendări.

♦ Producția industrială din România, cel mai important indicator pentru mersul industriei, a crescut în decembrie 2020 cu 0,2%, potrivit metodologiei Eurostat, biroul european de statistică. Astfel, evoluția industriei românești este peste evoluția industriei europene, care a scăzut cu 0,4% în decembrie 2020 an/an. La nivelul întregului an însă, datele de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că industria a scăzut cu 9,2%, pe metodologia națională. Industria face peste 20% din economia României și circa trei sferturi din exporturile de bunuri.

♦ Inflația a fost de 2,06% în decembrie 2020, un nivel perfect sănătos potrivit analiștilor și economiștilor. Inflația în România urcase până aproape de 8% la începutul crizei trecute, în 2008, iar apoi a scăzut gradual până în 2016. Atunci, indicatorul privind prețurile s-a aflat în teritoriu negativ, la minus 1,6%.

Salariul mediu net s-a majorat anul trecut cu 8,4%, ajungând la 3.620 lei în luna decembrie, cele mai mari valori fiind înregistrate în domenii precum fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (8.350 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.685 lei), un domeniu lovit de pandemie din plin. Angajații din HoReCa nu doar că au salarii la jumătate față de media pe economie, dar câștigul lor net a scăzut în 2020.

Investitorii străini au creat anul trecut doar 4.080 de companii noi în România, în scădere cu 26% față de 2019 și cel mai redus nivel din ultimele două decenii. Nu doar numărul de firme bate recorduri negative, ci și valoarea capitalului social adus de străini în firmele locale, și ea la al doilea cel mai redus nivel din 2002 încoace. În 2020, numărul firmelor noi cu capital străin a fost de 4.080 de entități, cu o valoare a capitalului subscris de acționari străini de 975,6 mil. euro, comparativ cu anul 2019 când au fost create 5.558 de companii și un capital de 374,6 mil. euro. Deși în creștere față de 2019, capitalul străin plasat în firme locale rămâne pentru al doilea an consecutiv sub 1 mld. euro.

♦ Volumul creditelor noi în lei pentru populație și companii a urcat în 2020 la maximul ultimilor 14 ani, plasându-se la 68,5 mld. lei. Comparativ cu nivelul din urmă cu un deceniu, volumul creditelor noi în lei este dublu. Iar față de 2019, creditele noi în lei au crescut cu 3,4%.

Pe palierul creditelor noi în euro, retail și corporate, volumul a ajuns în 2020 la 2,6 mld. euro, echivalentul a 12,6 mld. lei, cu circa 17% sub nivelul din 2019. Față de nivelul din urmă cu
14 ani, volumul creditelor noi în euro este de 5 ori mai mic. Cumulat, creditele noi acordate de bănci în lei, euro și dolari s-au apropiat de 84 mld. lei în 2020, un an marcat de criza de sănătate COVID-19, fiind ușor peste împrumuturile noi din 2019.

♦ Măsurile guvernamentale de sprijin oferite mediului de afaceri anul trecut au redus considerabil numărul de insolvențe, astfel că doar 5.564 de companii care au intrat în insolvență în 2020, numărul fiind cu 13% mai mic față de anul anterior. Deși la nivelul lui 2020 pandemia a lovit întreaga economie, mediul de business a fost ținut pe perfuzii de banii statului. Astfel, la nivelul întregului an au intrat în incapacitate de plată doar 5.600 de firme, cel mai redus număr din ultimul deceniu. Spre comparație, în 2019, un an de creștere economică, au fost 6.500, iar în anii de „glorie“ 2012-2013, numărul firmelor care intrau în insolvență sărea de 25.000, ba chiar se apropia de următorul prag. Rămâne de văzut cum va evolua 2021 în funcție de o serie de factori precum evoluția pandemiei, măsurile pe care le va lua guvernul și contextul internațional.

Companii

Filmul corporate al anului 2020. Dramă, comedie, film de aventură sau thriller?

Pentru companii, anul 2020 a fost un adevărat roller coaster, în funcție de industria din care fac parte. O pagină de ziar cu rezultatele unor firme din turism, energie, comerț online sau IT&C ar fi o pagină a extremelor. Filmul anului 2020 a fost, în funcție de „regizor” și de „actorii principali” o comedie, o dramă, un film de aventură, iar în unele cazuri a luat elemente din filmele de groază.

Dar cum arată pagina de ziar imaginată de Business Magazin cu rezultatele din 2020 în cazul unor companii lider de piață?

♦ Antibiotice Iași, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc:

-12% la vânzări în 2020, până la 340 mil. lei

-16% la profit în 2020, până la 25 mil. lei

♦ Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. lei în 2020, în creștere cu 1,3% față de anul anterior. În ultimii ani, piața medicamentelor a crescut cu peste 10%, însă pandemia a ținut pacienții departe de farmacii.

♦ Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active:

-20% la profit în 2020, până la o valoare de 1,4 mld. lei

+17,2% la active în 2020, până la 107 mld. lei la nivel de grup

♦ Criza cauzată de COVID-19 a surprins băncile într-o postură mai bună față de criza financiară anterioară din 2008 – 2009, cu o capitalizare și o lichiditate mai bune. Majoritatea măsurilor fiscale și financiare luate de autoritățile locale în timpul pandemiei de COVID-19 au țintit sectoarele grav afectate de pandemie, dar au beneficiat și băncile de aceste măsuri, în mod indirect.

♦ BCR – a doua cea mai mare bancă din România după active:

+37% la profitul net al grupului din care face parte banca în 2020, până la o valoare de 814,1 mil. lei

♦ Profitul net al sistemului bancar a scăzut în 2020 cu circa 19,5% față de câștigul din 2019, în condițiile deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei de COVID-19, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul băncilor pentru eventuale dificultăți viitoare ale clienților în rambursarea creditelor.

♦ Construcții Erbașu, cel mai mare constructor român după cifra de afaceri:

+8% la cifra de afaceri în 2020, până la 760 mil. lei

+4% la profit în 2020, până la 43 mil. lei

♦ Industria construcțiilor a fost una dintre puținele care au continuat să meargă bine în ultimul an, în contextul pandemiei. Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcțiilor a doua cea mai bună evoluție an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Față de 2019, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 15,9%. Totuși, mulți dintre jucătorii din construcții se tem ca efectele negative ale pandemiei să nu se vadă abia în 2021 asupra acestei industrii.

♦ Carrefour România, unul dintre cei mai mari trei retailerii din comerțul alimentar local

+3,6% la vânzări în 2020, până la 2,3 mld. euro

24 de magazine noi inaugurate în 2020, până la un total de circa 370 de unități, dar și o serie de închideri, în total circa 30 de spații de vânzare

♦ Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut cu doar 2,2% în 2020, un ritm de peste trei ori mai lent decât în 2019. Totuși, acest indicator a rămas în teritoriu pozitiv, în pofida pandemiei de Covid-19.

♦ MedLife, cea mai mare companie antreprenorială din piața privată de sănătate din România:

+11,5% la vânzări în 2020, până la 1,1 mld. lei

+246% la profitul net în 2020, până la 62 mil. lei

♦ OMV Petrom, singurul producător local de petrol și gaze și cea mai mare companie listată la Bursa de la București, după capitalizare:

-23% la vânzări în 2020, până la 19,7 mld. lei

-64% la profit în 2020, până la 1,28 mld. lei

♦ Orange, liderul pieței de telecom din România:

-1% la afaceri în 2020, până la 1,076 mld. euro (5,2 mld. lei)

♦ Romgaz, singurul producător român de gaze naturale controlat de stat:

-19% la afaceri în 2020, până la 4,1 mld. lei

-15% la profit în 2020, până la 1,2 mld. lei

♦ Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România:

+7,7% la afaceri în 2020, până la 602 mil. lei

+40% la profit în 2020, până la 61,3 mil. lei

♦ FanCourier, liderul pieței locale de curierat, companie antreprenorială

+27% în 2020, până la afaceri de 1 miliard de lei

10-15% este creșterea bugetată a cifrei de afaceri în acest an, în funcție de evoluția crizei sanitare