Adevărații bani se fac după apus

Povestea hubului de la Leipzig începe în 2005, când Deutsche Post a luat decizia de a construi unul nou în Germania, după ce operațiunile pe timp de noapte nu au mai putut fi extinse în cel de la Bruxelles. Firește, mutarea a fost extrem de costisitoare, însă autoritățile le-au garantat nemților că problemele legate de restricții nu vor mai apărea în calea avioanelor pentru zeci de ani. Terenul de două milioane de metri pătrați dintre aeroportul Leipzig/Halle și satul vecin Schkeuditz era liber, iar din octombrie 2006 a început construcția, finalizată în numai doi ani. De fapt, mutarea era singura variantă fezabilă pentru DHL, cea mai mare companie de curierat din Europa, cum partea semnificativă a businessului se desfășoară tocmai în orele în care cei mai mulți dorm, deci vor liniște. La intervale de cinci-zece minute, puțin înainte de miezul nopții, aterizează, una după alta, aeronave încărcate cu sute de mii de colete din toate colțurile lumii. Practic, industria funcționează astfel tocmai pentru a valorifica orele de repaus ale economiei și a scurta pe cât posibil durata livrării unui colet dintr-un colț al planetei în celălalt.

La Leipzig, de exemplu, aterizează aeronave din Hong Kong, Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe, Rusia, Coreea de Sud, celelalte două mari centre la nivel mondial fiind amplasate în Cincinnati și Hong Kong, de unde se asigură livrarea către America Centrală și de Nord și, respectiv, regiunea Asia-Pacific. Investiția necesară construcției hubului german a fost de 300 de milioane de euro, salutată la acea vreme de cancelarul Angela Merkel, mai ales datorită atragerii unei investiții importante într-o zonă în care era mare nevoie de noi locuri de muncă. Circa 3.000 de angajați lucrează în schimburi la Leipzig, în mare parte tineri, iar strategia autorităților locale de a nu-i determina să părăsească regiunea prin atragerea DHL a dat roade. Firește, alte mii de locuri de muncă au fost create indirect. Din mai 2008, la Leipzig motoare se turează la maximum, adică 1.500 de tone sunt transportate în fiecare zi lucrătoare. Traseul e simplu: avionul aterizează, containerele cu pachete sunt descărcate și transportate în hală, pachetele sunt așezate pe o bandă lungă de 6,5 kilometri și, în funcție de codul de bare al destinației, sunt trimise în zona corespunzătoare, de unde sunt încărcate în containere și duse la avion. Sortarea se realizează automat, fără risc de erori umane, iar sistemul poate tria în fiecare oră până la 100.000 de colete sau scrisori.

Contribuția curieriștilor la valoarea adăugată adusă economiei mondiale este extrem de importantă, dat fiind că ei transportă anual milioane de tone de produse, iar evoluția afacerilor din industrie se corelează cu mare precizie cu evoluția finanțelor pe plan global. De la Leipzig oficialii DHL mizează pe o creștere de 3-3,5% a PIB-ului mondial în 2012, iar rezultatele din primele șase luni vin să le confirme ipotezele. Lupta pentru a muta cât mai mult din creșterea economică în propriul business se dă în patru: huburile europene ale concurenței se situează la Köln în cazul UPS, la Paris în cazul FedEx și la Liège pentru TNT.

După cum spune Andrew Mitchell, vicepreședinte al DHL și director comercial al zonei Asia-Pacific, piețele emergente sunt principalul motor de creștere al industriei în perioada următoare, motiv pentru care nemții au investit 175 de milioane de dolari într-un nou hub în Shanghai, pentru a optimiza fluxurile către Asia Centrală. Tot în Asia DHL a investit în Mumbai, India, într-un depozit de 56.000 de metri pătrați, adaptat producției farmaceutice locale. “China, India și alte țări emergente vor fi motorul creșterii pieței farma la nivel mondial, iar trei sferturi din creșterea de 5-8% prognozată pentru 2015 va veni tocmai de aici”, spune Angelos Orlanos, președintele diviziei de Life Sciences & Healthcare a DHL. Estimările indică faptul că piața de medicamente din India ar urma să urce pe locul al optulea la nivel mondial, față de locul al 12-lea în prezent, iar statul indian exportă cel mai mult doctorii pe calea aerului, în urma SUA, dar peste țări precum Germania, China, Franța, Marea Britanie sau Elveția. Exporturile din regiunea Asia-Pacific înseamnă în volume din totalul global, potrivit datelor DHL, 38% din traficul aerian și 53% din cel naval, față de 39% și 28% în cazul Europei. Pe seama atacării noilor piețe, businessul a urcat cu 2,8% în 2011, până la 52,8 miliarde de euro, în timp ce profitabilitatea (EBIT) a crescut cu o treime, la 2,5 miliarde. I-au încurcat cutremurul din Japonia, criza datoriilor suverane din Europa, înțele-gerea noilor rute comerciale mondiale către piețe emergente și diminuarea greutății coletelor, pe fondul dimensiunilor tot mai mici ale dispozitivelor electronice, mai ales după apariția smartphoneurilor și a tabletelor PC.

Europa, piață unde lupta e deja acerbă și unde creșterile pot fi în cel mai bun caz de o singură cifră, rămâne cel puțin temporar în umbră, iar aventura curieriștilor se îndreapă acum spre meleaguri pe care nici americanii, nici europenii nu le luau altădată în calcul. “Dacă vrei să crești, trebui să fii acolo”, explica la Leipzig William Meahl, directorul comercial al Deutsche Post DHL.