Adevărata criză din educație, despre care nimeni nu vorbește: Doar jumătate dintre cei intrați în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri și spălători de mașini

♦ Degradarea competenței corpului profesoral din cauza salariilor mici și neglijarea investițiilor în infrastructura școlară au adus dezastrul în România: doar unu din doi copii înscriși în clasa I ia bacul ♦ Restul devin „carne de tun“ pentru munci necalificate în România și în străinătate.

Cu toate proiectele de reformă în educație, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a și au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanțare a sistemului de învățământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât și la nivelul infrastructurii școlare. În loc să urmeze exemplul școlilor private, să preia modelul școlilor turcești, franceze, britanice, sau europene din București și să construiască și ei campusuri școlare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluția individuală și și-au înscris copiii la școli private, lăsând sectorul de stat în paragină. Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în școli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiți absolvenți dintr-o generație.

Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câștigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câștigă 5-6.000 de lei net, iar un ofițer de poliție debutant câștigă 7- 8.000 de lei net.

Doar în 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul școlar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscriși la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

”Cei mai mulți copii care se pierd sunt de la sate, iar motivele sunt multiple, de la sărăcie la faptul că părinții pleacă în străinătate și nu pot avea grijă de ei, mai sunt și copii care se duc la școli profesionale, dar nu știm câți și unde se duc, pentru că nimeni nu îi monitorizează. Degeaba avem cel mai mare procent de promovare din ultimii ani și nu știu câți de 10 la bacalaureat dacă pierdem aproape jumătate de copii dintr-o generație”, a explicat Anca Târcă, consultant educațional.

 Soluții pentru ameliorarea situației ar exista, dacă guvernanții s-ar preocupa mai mult de problemele de fond – cum ar fi îmbunătățirea condițiilor de învățare din mediul rural prin programe integrate – și mai puțin pe schimbări de formă, cum sunt eliminarea tezelor sau înlocuirea semestrelor cu module, a mai spus ea.

O economie puternică produce valoare adăugată mare atunci când are angajați înalt calificați. Însă sărăcia familiilor din satele României anulează șansele copiilor de a studia pentru ca ulterior să aibă o profesie sau o meserie.

”Fața reală a sistemului de educație din România este cea din rural, pentru că în urban sistemul este susținut cu banii părinților. Cifrele sunt grave oricum, cu 50% dintre elevi pierduți între clasa I și clasa a XII-a înseamnă că, peste o generație, jumătate dintre noi vom fi total needucați și fără bacalaureat absolvit. Situația este și mai gravă, pentru că peste cei 50% se mai adaugă procentul de 9% dintre copii care au vârstă școlară și pe care părinții nu îi înscriu niciodată la școală”, a spus Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România, organizație non-guvernamentală care susține elevii de la sate să continue studiile la liceu prin programul ”Vreau în clasa a 9-a”.

În total, în perioada 2005- 2010, peste 1 milion de copii s-au înscris în clasa I în școlile din România, iar dintre aceștia circa 450.000 au absolvit bacalaureatul, iar alți peste 633.000 ”s-au pierdut” în acest interval de 12 ani de școală, arată datele centralizate de ZF pe baza informațiilor de la UNICEF, Ministerul Educației și Institutul Național de Statistică.

”Un procent de 24% dintre copiii din rural spun că nu are cine să îi ajute la teme, profesorii nu au activități de tip școală după școală, iar acasă mulți părinți sunt analfabeți și nu îi pot ajuta, arată rezultatele unui studiu World Vision. În plus, unu din trei adolescenți lipsește de la școală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie”, a mai spus Mihaela Nabăr.

Nivelul de educație ”dictează” și nivelul de trai al absolventului care se angajează, iar cu cât un angajat este mai educat, cu atât salariul său este mai mare.

Un absolvent de facultate care se angajează imediat după absolvire primește un salariu destul de apropiat de cel al unui muncitor dintr-o fabrică, însă după 5 ani de activitate salariul absolventului de facultate se dublează, pe când al muncitorului are o creștere de 41%, arată datele extrase din studiul salarial realizat de firma de consultanță Mercer Marsh Benefits