Adevăr și provocare: generația Z petrece mult timp în fața ecranelor, dar știe să aducă awareness și să informeze DESPRE ce e important mai bine decât orice altă generație

La noile generații, utilizarea telefonului a crescut cu 60-80% mai mult față de prepandemie. Persoanele născute după 1996 (gen Z) stau în fața ecranelor mobile peste 7 ore pe zi, trecând de la TikTok la Instagram sau la YouTube. Eu personal am început să evit să mă mai uit pe raportul săptămânal de screen time și folosesc scuza mea preferată: „E jobul meu, doar lucrez în social media, trebuie să fiu mereu conectată”.

Dacă facem un calcul simplu, din 24 de ore ale unei zile, dacă dormim 8 ore, ne mai rămân 16 ore pentru studii, job sau orice altă activitate. Dacă petrecem o medie de 7 ore pe telefon, înseamnă că dedicăm aproximativ jumătate din timpul în care suntem treji ecranelor. Social media a devenit, evident, un cuțit cu două tăișuri. Dar un nivel de screen time ridicat nu este neapărat un lucru rău, deși primul lucru pe care l-aș auzi într-o încăpere cu toate celelalte generații ar fi: „Tinerii ăștia… doar pe telefoane știu să stea” – lucru cu care nu putem fi de acord. So hear me out. Desigur, social media are părțile ei negative, despre care s-a scris (și încă se scrie) atâta timp, dar poate că ar fi cazul să vedem că există tot pe atâtea și lucruri pozitive. În ultimii doi ani, am observat poate două dintre cele mai importante aspecte la care social media și gen Z excelează mai mult decât orice altă formă de media acum (ziare, TV, radio), și anume – poate să aducă awareness (trad. conștientizare) și să deschidă discuții asupra unor subiecte despre care s-a vorbit cu greu și cu „perdea” până acum, care mai departe educă publicul tânăr.

Informațiile se răspândesc rapid online și poate dura doar câteva minute pentru ca o postare să devină virală sau e nevoie de un singur influencer ca o problemă să ajungă la o generație întreagă. Acest lucru se aplică în toată lumea, dar aș vrea să ne uităm doar la România acum și la câteva lucruri care au fost aduse pe ecranele noastre tocmai de generația Z și tocmai pentru că știu cum să folosească atât de mult în avantajul lor un smartphone.

Cred că cel mai bun exemplu pentru puterea pe care o are social media de a crește gradul de conștientizare a fost văzut în timpul alegerilor europarlamentare din 2024. De ce? Un candidat independent, Nicu Ștefănuță, al cărui nume îl știe toată lumea acum, a trecut pragul de 3% și a primit un nou mandat în Parlamentul European. Acum câteva zile, a fost ales vicepreședinte în PE. Nicu Ștefănuță s-a adresat în special tinerilor și a folosit social media drept canal principal. A dus o campanie lungă și i-a ascultat pe tineri, s-a întâlnit cu ei și au dezbătut împreună ce e nevoie pentru ca România să treacă peste problemele care îi îngrijorează – criza socială, inegalitatea, discriminarea. Ce a făcut generația Z? A arătat că îl susține, atât în stradă, cât și pe Instagram, TikTok, în live-uri și story-uri. Pare banal și superficial, dar tocmai asta a fost rețeta succesului. Influenceri precum Silviu Faiăr, Zlăvog, Maria Carusi, Aluziva, Maria Zvinca au ieșit în stradă și au strâns semnături, au distribuit pe conturile lor postările de campanie ale lui Ștefănuță și au informat comunitățile lor despre tot procesul de votare, drepturile lor, unde o pot face, care sunt ilegalitățile care se pot întâmpla într-o secție de vot și multe altele. Instagram și TikTok au fost pline în ziua de votare de numărul 15 (poziția candidatului de pe buletinele de vot) și de poze cu spatele actelor de identitate cu ștampila de votat. Și nu numai asta: story-urile erau pline de ce nereguli s-au găsit în centrele de votare și unde anume, cum să votezi corect, până la ce oră se mai poate vota – generația Z a vorbit despre toate astea pe internet și i-a informat pe ceilalți, a adus awareness și a deschis discuții exprimându-și propriile păreri. Video-uri cu de ce îl aleg pe candidatul independent au avut mii de aprecieri și distribuiri. Mulți au recunoscut că nu știau cine e Nicu Ștefănuță și că nu voiau să meargă la vot până atunci, dar după ce au auzit din această campanie din social media și de la influenceri ce vor să schimbe în țara noastră, au simțit speranță și au votat. S-a văzut.

Săptămânile trecute internetul a fost plin de postări de la festivalul Beach, Please! organizat de influencerul Selly. În ultima seară, artistul French Montana l-a invitat pe scenă pe Andrew Tate, milionarul britanic, judecat pentru viol, trafic de persoane și grup infracțional, care a fost aplaudat de public. Video-ul a umplut feedurile tuturor și reacțiile au apărut și au taxat alegerea organizatorilor de a-i permite prezența pe scenă în fața atâtor minori ușor de influențat. Întâmplarea a intrat rapid în categoria de „iresponsabilitate socială a influencerilor” a influencerilor și ONG-urilor care militează pentru drepturile femeilor. Centrul FILIA a scris o postare despre asocierea festivalului cu abuzatori și a primit peste 13.000 de like-uri și zeci de distribuiri. Postarea a adus (din nou) conștientizare asupra problemei celebrării violatorilor și traficanților, fapt ce normalizează și justifică violența împotriva femeilor și fetelor. S-au deschis din nou discuții despre asocierea cu un traficant de persoane, care transmite un semnal de toleranță față de viol și violență de gen și le descurajează pe victime să ceară ajutor și să se elibereze de agresorii lor. După valul de reacții din social media, și presa a început să scrie despre întâmplare. O situație puțin mai veche, dar care și ea a făcut generația Z să deschidă discuții în online a fost momentul artistului Babasha de la concertul Coldplay din iunie. De la huiduielile din prima seară, poziția fermă pe care a luat-o gen Z pe internet asupra întâmplării a făcut ca în a doua seară să se audă aplauze. De ce? Tinerii au viralizat momentul huiduielilor și au avut ceva de spus – au vorbit despre rasism și minorități, dar și despre ipocrizia claselor sociale din România.

Și sunt multe alte subiecte care mai pot fi menționate: conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza, despre care se vorbește foarte mult pe internetul românesc și sunt mulți influenceri care informează asupra situației de acolo, asupra protestelor pro-Palestina de la Universitatea București; despre abuzurile psihologice dintr-o emisiune TV și despre cum aceste cazuri nu trebuie să fie tratate ca o sursă de divertisment; derapajele reprezentanților bisericii în legătură cu violența împotriva femeilor care s-au viralizat pe rețelele sociale sau despre Neptun Deep și industria petrolului. Social media e instrumentul preferat al generației Z și e locul din care totul pleacă pentru noi. Discuțiile pornesc pe platforme ca Instagram și TikTok, deși de multe ori și noi ne dorim să trăim într-o lume fără telefoane, oricât de paradoxal ar putea suna. Ca generație, gen Z s-a dovedit a fi mai conștientă din punct de vedere social și mai activă politic decât generațiile anterioare. Își folosesc vocile și influența de pe rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra problemelor importante pentru ei, asta fără să excludă postările estetice și distribuirea de meme. Într-o țară în care discuțiile despre politică au fost purtate doar de „oameni mari”, în care educația sexuală e încă un subiect tabu care ne clasează pe primul loc în UE la cele mai multe mame minore, unde feminismul încă își face loc în vocabularul nostru (o altă discuție din online – femeile sunt subreprezentate în politică), în care sistemul de sănătate dezamăgește în fiecare zi, iar schimbările climatice par să nu îngrijoreze niciun politician, generația Z vorbește despre toate lucrurile astea pe internet, nu prin fake newsuri, ci prin informații pe care le caută la specialiști, pe care le confirmă prin mai multe surse, din studii, toate aduse la lumină de influenceri și tineri obișnuiți, fără comunități. De la o simplă distribuire pe story. Poate nu e suficient, dar e un început.

Da, 7 ore de screen time sunt îngrijorătoare, dar avem probleme mai mari.   ■

Oana Ioniță este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium