Adelina Mihai, editor ZF: Un Word, două Exceluri, un PDF și o „muncă“ de o lună și jumătate arată că Ministerul de Finanțe nu are răspunsul la o întrebare banală: Care este structura celor 1,2 milioane de bugetari pe județe?

Un articol publicat de ZF pe 11 august, cu titlul „Ceața în care lucrează bugetul de stat și guvernul: Unde s-au angajat cei 7.300 de oameni noi din ultimul an? Cum să faci strategii și să reduci cheltuielile când nu știi cum îți sunt distribuiți angajații?”, aducea în prim plan o anomalie, aceea că, la nivelul guvernului, nu se centralizează pe nicăieri numărul de angajați din sectorul bugetar, structurat la nivel de județe. În material se mai menționa și faptul că răspunsul Ministerului de Finanțe la o solicitare transmisă de ZF pe 21 iunie cu răspuns pe 9 august a venit, de fapt, cu informații deja disponibile pe site-ul Finanțelor.

O zi mai târziu, după publicarea articolului, reprezentanții biroului de presă ai Finanțelor mai trimit un e-mail, în care precizează că, „dintr-o eroare, nu am atașat în e-mailul pe care vi l-am transmis situația pe județe privind evoluția numărului de posturi ocupate la nivelul administrației publice locale și centrale în perioada mai 2020 – mai 2021“. Deschid anexa – un fișier pdf cu un tabel scanat (celelalte fișiere, din ziua anterioară, erau în format Excel) – care îmi arată distribuția pe județe a salariaților bugetari, doar că era doar distribuția pe județe a celor 450.000 de bugetari din administrația locală. Adică doar a unei treimi din totalul celor 1,2 milioane de bugetari din România.

Un Word, două Exceluri și un PDF și o „muncă“ de o lună și jumătate arată că ministerul care gestionează banii țării nu poate sau nu vrea să răspundă la o întrebare banală: „Care e structura celor 1,2 milioane de bugetari pe județe?“

„Nu se vrea unificarea bazelor de date, iar povestea cu digitalizarea e praf în ochi”, îmi scrie un funcționar public. 

Unde este Revisalul pentru bugetari promis de fostul ministru al muncii Violeta Alexandru anul trecut, care a avut și un proiect de ordonanță de urgență? Dar unificarea bazelor de date promisă încă din 2011 de ministrul muncii de atunci, Sulfina Barbu? Dar promisiunea făcută de Raluca Turcan în martie, când a vorbit de unificarea bazelor de date privind salariații?

Și mai mult decât atât: de ce mi-ar trimite cineva un răspuns parțial la o solicitare, dacă este clar că nu poate fi folosit la nimic pentru că nu oferă o imagine corectă și completă? De exemplu, de ce ar fi relevant că 34.000 de funcționari publici apar la categoria „administrație publică locală“ în București, dacă nu știm și câți dintre cei 800.000 de funcționari din „administrația publică centrală“ lucrează în București? În mediul privat, un director financiar poate spune în orice clipă câți angajați are compania la Cluj, la Suceava, la București și ce cheltuială generează companiei. Iar astfel de informații sunt folosite în analize mai ample prin care se iau decizii de extindere a businessului sau de restrângere a acestuia, după caz. Dacă la stat nu se cunoaște această structură banală a salariaților pe județe, atunci cum s-a luat decizia de extindere a organigramei cu 7.300 de angajați în ultimul an?