Actori în regiune. Direcția economiei Austriei: industrie cu valoare mare, cercetare și inovație
Comerțul și industria joacă un rol important creșterea economiei Austriei, sunt diversificate, dominate de produse și servicii cu valoare adăugată mare, însă în ultimii ani dezvoltarea a luat o nouă direcție.
Austria este, de departe, cea mai avansată economie din Europa Centrală și de Est, și cea mai bogată, în contrast cu sărăcia în resurse naturale a țării. Ajutată de poziționarea geografică în chiar inima Europei, între numeroși vecini, Austria a ajuns un exportator formidabil, fiind printre primii 10 în lume la exporturi per capita.
Comerțul și industria joacă un rol important creșterea economiei Austriei, sunt diversificate, dominate de produse și servicii cu valoare adăugată mare, însă în ultimii ani dezvoltarea a luat o nouă direcție. Un indiciu al acesteia: dintre statele din regiune, Austria cheltuie cel mai mult pe cercetare și dezvoltare. La nivel european, la acest capitol în fața ei stau doar Suedia, Germania și Belgia. Iar o analiză a planului de recostrucție economică după pandemie pune în evidență și mai clar direcția: 59% din reformele și investițiile făcute pe baza banilor primiți de la UE sunt dedicate luptei contra încălzirii globale, în timp ce 53% au ca scop accelerarea digitalizării. Ajutată de poziționarea geografică a țării, în chiar inima Europei, între numeroși vecini, Austria a ajuns un exportator formidabil, fiind printre primii 10 în lume la exporturi per capita.
Ca toate celelalte țări din regiune, Germania este destinația dominantă a exporturilor austriece (30%). Vecinii cu economii mai mari sunt destinații comparabile ca exporturi (în jur de 6% din total). Însă la același nivel ajung și parteneri unde este mai dificili de ajuns precum SUA. Cele mai multe dintre exporturi sunt reprezentate de utilaje, echipamente, mașini și componente auto (40% din total), produse necesare industriilor și agriculturii din alte țări. Austria exportă însă și produse farmaceutice, plastic și chimicale. Aproximativ 50% din Produsul Intern Brut al Austriei provine din schimburile comerciale externe. Dar aceasta înseamnă o concentrare a pieței muncii în jurul exportatorilor. Aproape unu din două locuri de muncă depinde direct sau indirect de exporturi. Acest lucru creează probleme dacă comerțul mondial încetinește sau se blochează. Pe de altă parte, dependența de exporturi înseamnă că principalii angajatori sunt companii austriece. Un factor decisiv al succesului exportatorilor austrieci sunt resursele pe care le alocă inovației și investițiilor în cercetare și dezvoltare. Austria este unul dintre inovatorii puternici ai Uniunii Europene și cea mai bună țară din Europa Centrală și de Est la acest capitol, arată un clasament al Comisiei Europene. Este în acest grup, alături de țări precum Germania, Olanda, Finlanda și Suedia, de cel puțin șapte ani. Un alt studiu, publicat de UniCredit Bank Austria, spune că industria austriacă a crescut cu 60% în ultimele două decenii, în timp ce avansul mediu în zona euro a fost de 10%. Nici chiar în Germania, forța economică principală a Europei, sectorul nu a putut crește atât de mult. Între inovație și dezvoltarea industrială este o legătură strânsă. Iar niciuna nu este posibilă fără investiții în cercetare și dezvoltare (R&D).
Cea mai mare parte din aceste investiții vin chiar de la companiile austriece, ponderea în total fiind în jur de 50%. De la stat vin circa 35% din cheltuieli, iar restul de la investitori străini, în principal companii, potrivit datelor guvernamentale. O parte considerabilă o reprezintă contribuții de la multinaționale ale căror subsidiare austriece au acolo operațiuni de R&D și care folosesc fonduri din programele de cercetare ale Uniunii Europene. Spre exemplu, Austria este un centru important de inovație pentru colosul german industrial Bosch Group. Mai bine de o treime din cei aproape 3.000 de angajați ai Bosch din Austria sunt implicați în R&D. În ultimul deceniu, arată cifrele ministerului de resort din Austria, cheltuielile cu R&D au crescut cu 65%. În 2019, acestea s-au situat la aproape 12 miliarde de euro, ceea ce însemană o intensitate a inovației – cheltuieli cu R&D ca pondere în PIB – de peste 3% (3,2% în 2019). La acest capitol, cheltuieli de R&D ca pondere în PIB, Austria ocupă locul patru în UE – cu România pe ultimul loc, cu investiții de șase ori mai mici. În unii ani, investițiile în cercetare au crescut chiar mai rapid decât PIB-ul. Spre comparație, intensitatea medie la nivelul UE 28 este de 2%. În 2019, anul celor mai recente date, doar Suedia a avut rezultate mai bune decât Austria. În clasamentul inovației realizat de Comisia Europeană, Austria ocupă locul 8, fiind printre țările etichetate ca inovatori puternici. Liderii clasamentului, și liderii inovației, sunt Suedia, Finlanda, Danemarca și Belgia. Austria nu se află la distanță mare în urmă față de Germania și este clasată mai bine decât Franța. Țările est-europene ocupă ultimele locuri. Scorurile pe care se bazează clasamentul CE reflectă o evaluare comparativă a performanței în cercetare și dezvoltare și forța, dar și slăbiciunile, relative ale sistemelor de cercetare și dezvoltare din statele membre ale UE. Drumul a fost lung și deloc ușor. Din 2004 regiuni precum Austria Inferioară își transformă economia, dintr-una bazată pe agricultură într-un mediu prietenos și propice dezvoltării inovației și tehnologiei înalte. Importante pentru această direcție sunt crearea de concentrări de tehnologie, facilități care adună la un loc cercetători și afaceri – așa-numitele technopoluri. La fel de importante sunt și inițiativele de a construi conexiuni între economie și universități. Acest lucru este posibil prin încurajarea inovației libere care implică companii, cercetători, studenți și alți participanți relevanți. Astfel s-a ajuns ca firmele austriece să se numere printre cele mai bune când vine vorba de exportul tehnologiilor de mediu. Sau ca o companie austriacă, Austria Technologie & Systemtechnik AG, să devină furnizorul Intel pentru un material special esențial în producerea de cipuri pentru computere de înaltă performanță.
Austria este cea mai mare putere bancară din regiune
Visul Vienei de a deveni capitală financiară regională este mai aproape de împlinire. “Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziție de invidiat”
De manevrele disperate făcute de banca centrală a Cehiei pentru a feri economia de impactul inflației vor profita băncile austriece Erste Group Bank și Raiffeisen Bank International, spune o analiză realizată de agenția de rating S&P. Aceasta spune totul despre locul sectorului bancar austriac în regiune. Cehia este cea mai matură economie dintre fostele state comuniste europene, iar tranziția ei este strâns legată de băncile Austriei.
Cehia este cea mai mare piață regională pentru ele, însă fie că este vorba de scandaluri și politică, fie de finanțare, în istoria postcomunistă celor mai multe din economiile est-europene apar băncile austriece. „Cele mai mari grupuri bancare și de asigurări din Viena formează un fel de nucleu în jurul căruia furnizorii de servicii au început să se dezvolte în urmă cu aproximativ 20 de ani”, notează Thomas Url, economist la Institutul Austriac de Cercetare Economică, citat de Financial Times. „Aceasta oferă un efect de rețea pentru industria serviciilor financiare, care este necesar pentru menținerea ca hub financiar.” Această resursă de talente profesionale ar putea ajuta orașul să se transforme într-un centru al tehnologiei financiare și al finanțelor durabile – de exemplu, folosindu-se de poziția sa ca punct în care se întâlnesc capitalul, oamenii și ideile din marginile vestice și estice ale Europei. „Viena joacă cu siguranță o funcție de legătură între Europa de Est și Europa de Vest”, spune Hannes Cizek, strateg al Raiffeisen Bank International.
Înainte de criza financiară globală, bancherii din Viena visau ca orașul lor să devină centru financiar regional pentru economiile emergente din Europa Centrală și de Est. În anii care au urmat, planurile lor de extindere păreau brusc amenințate, după cum scrie Financial Times. Pe măsură ce băncile din întreaga lume s-au retras, cele din Austria s-au retras și ele din Europa de Est. Filialele au fost vândute, iar accentul s-a mutat asupra operațiunilor interne austriece, pe piețele externe mai puțin riscante din punct de vedere politic, pe reducerea costurilor și consolidarea bilanțurilor. Ceea ce a mai rămas este un centru financiar vienez care încearcă din nou să servească fostele economii comuniste din regiune, precum și clienții austrieci și corporate.
Industria austriacă a crescut cu 60% în ultimele două decenii, în timp ce avansul mediu în zona euro a fost de 10%
Odată cu relansarea din criza financiară și cu instalarea unei noi perioade de boom economic, visul Vienei de a deveni capitală financiară regională s-a apropiat mai mult de împlinire. Băncile austriece prosperă, în timp ce economiile est-europene par să iasă din criza cauzată de pandemia de Covid-19 cu viteză mai mare decât cele din vest. Economia Austriei a fost una dintre cele mai afectate din Europa de pandemie. Însă sectorul său financiar – și, în special, băncile sale – sunt mai bine poziționate decât majoritatea din Europa, mulțumită în parte și piețelor pe care activează. Situația actuală este departe de colapsul financiar din 2008, când guvernul austriac a fost nevoit să organizeze un mecanism de salvare de 100 de miliarde de euro pentru sistemul bancar. În Austria și în multe alte părți ale Europei băncile se prăbușeau, iar șocurile au continuat mult timp după aceea. Trei dintre băncile mari din țară – Hypo Alpe Adria, Kommunalkredit și Österreichische Volksbanken – a trebuit să fie naționalizate și lichidate.
Criza a îndepărtat brutal Viena de visul de a deveni centrul financiar al Europei de Est, o Londră sau un Frankfurt pe Dunăre.
Dar pandemia poate fi un moment de cotitură. Analiștii și bancherii spun acum că aspirațiile Vienei de centru financiar se potrivesc acum cu realitatea, întrucât creșterea din Europa de Est pare să depășească media UE, iar cererea pentru credit crește. Este o creștere pe care băncile austriece și-o pot permite. Majoritatea marilor creditori din Viena au avut grijă ca după 2008 să-și construiască rezerve solide de capital. La sfârșitul anului trecut, agenția de rating Moody’s a anunțat că Austria este unul dintre cele șase sisteme bancare naționale europene, dintr-un total de 19, cu perspectivă stabilă.
Victorii pe toate fronturile
Rezistența sectorului din punctul de vedere al capitalului și resurselor este peste media UE. „Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziție de invidiat”, spune Máté Nemes, analist la UBS din Zürich. „În ceea ce privește pierderile pe segmentul credite din cauza pandemiei, vorbim despre doar câteva zeci de puncte de bază, adică aproape de zero.” Cererea de finanțare din partea consumatorilor a revenit, împrumuturile ipotecare sunt în creștere și afacerile vor mai multă creditare. „Sectorul bancar are victorii pe aproape toate fronturile, ceea ce nu cred că ar fi prezis-o cineva”, spune Nemes. „Este la fel și în Europa Centrală și de Est”. În 2019, activele combinate ale băncilor austriece au depășit 1 miliard de euro pentru prima dată după 2016. Această cifră a continuat să crească în ciuda crizei, ajungând la 1,14 miliarde de euro la sfârșitul anului 2020. Aproape un sfert din acestea sunt împrumuturi către Europa centrală, potrivit Österreichische Nationalbank, banca centrală. Contribuția regiunii Europa Centrală și de Est la rezultatele băncilor este și mai remarcabilă. În 2019, puțin peste 40% din profituri proveneau din împrumuturi în economiile ECE, altele decât Austria. În 2020, anul pandemiei, proporția a crescut la peste 50%. Este adevărat că băncile austriece, ca mai toate instituțiile de credit străine, s-au repliat în urma crizei financiare pornite din SUA. Însă între timp și-au construit poziții mai solide în regiune. Subsidiarele băncilor austriece din ECE sunt acum mai puțin dependente de grupurile-mamă sau de piețele financiare internaționale pentru a-și finanța creșterea. “Marea diferență față de perioada de dinainte de criza din 2008 este că creșterea recentă a fost finanțată din depozitele interne din regiune, ceea ce înseamnă că este mai durabilă”, spune Anna Lozmann, analist regional la agenția de rating S&P Global. Această finanțare regională mai matură face ca băncile austriece să fie bine poziționate pentru a urmări oportunități de creștere într-un moment în care activitatea economică din Europa Centrală și de Est revine. Având în vedere legăturile comerciale profunde dintre Viena și ECE, perspectivele pentru Raiffeisen Bank International și Erste Group arată favorabil.

Se înmulțesc campionii ascunși
„Austria are al treilea cel mai mare număr de campioni ascunși din lume și ocupă primul loc în ceea ce privește campionii ascunși pe cap de locuitor”.
Un mod de a domina piața regională este folosirea giganților de care nimeni altcineva nu mai are loc. Austria nu duce lipsă de astfel de companii. Îi are pe OMV, lider în sectorul petrol, gaze naturale și rafinare, Strabag, orientat către construcții, Voestalpine, un titan al oțelului, iar aceștia sunt doar câțiva.
În timp ce guvernul și companiile, inclusiv coloșii, investesc în inovație, industria austriacă crește. Sectorul s-a extins cu 60% din 2000 până în 2020, la un avans mediu de 10% în aceeași perioadă pentru țările din zona euro, arată o analiză a UniCredit Bank Austria. Chiar și pentru Germania, motorul de creștere economică al UE, expansiunea industriei a fost de doar jumătate din cea din Austria. În timp ce toate industriile austriece au cunoscut un ritm de avans mai mare decât industriile din țările din zona euro, cea mai mare parte a creșterii provine din sectorul ingineriei mecanice, care s-a extins cu 140% – de 10 ori mai mult decât media zonei euro și de trei ori mai rapid decât sectorul ingineresc din Germania. Potrivit raportului, sectorul industrial al Austriei este deja pe drumul cel bun spre reconstrucție după căderea din pandemie. Criza a provocat un colaps de 25%, însă industria a recuperat deja tot ce a pierdut la mijlocul acestui an. Sub plapuma creșterii economice și a investițiilor în viitor s-au făcut comozi „campionii ascunși”: companii sau firme cu foarte mare succes, puțini cunoscute, dar de anvergură globală, care sunt printre primele trei de nișa lor de piață la nivel mondial. „Austria are al treilea cel mai mare număr de campioni ascunși din lume și ocupă primul loc în ceea ce privește campionii ascunși pe cap de locuitor”, spune pentru Foreign Policy Georg Kapsch, președintele Federației Industriilor Austriece.
Austria este unul dintre inovatorii puternici ai Uniunii Europene și cea mai bună țară din Europa Centrală și de Est la acest capitol. În clasamentul inovației realizat de Comisia Europeană, Austria ocupă locul 8, fiind printre țările etichetate ca inovatori puternici. Liderii clasamentului, și liderii inovației, sunt Suedia, Finlanda, Danemarca și Belgia.
Potrivit Campus 02, una dintre cele 21 de universități de științe aplicate din țară cu atenție deosebită dată cercetării, Austria găzduiește aproximativ 200 de campioni ascunși de înaltă specializare, dintre care 70,6% sunt implicați în producția industrială, în special în sectoare precum inginerie mecanică, tehnologia metalelor, industria auto, industrie, aerospațială și electronică. Ceea ce au în comun acești lideri de piață, printre altele, este concentrarea asupra cercetării și dezvoltării de înaltă tehnologie, activitate încurajată de diverse stimulente la nivel național. Dacă peste 50% din totalul bunurilor produse în Austria sunt exportate, ponderea crește la 64% pentru produsele industriale și la 88% pentru producția campionilor ascunși. Această poveste de succes nu este garantată să continue, deoarece schimbările climatice și digitalizarea presupun noi provocări pentru sectorul industrial, a explicat economistul-șef al UniCredit Bank Austria, Stefan Bruckbauer.