Acord ambițios UE pentru reducerea cu 40% a gazelor cu efect de seră până în 2030

“Acord al Consiliului European asupra celei mai ambițioase politici energetice și de mediu din lume”, a scris președintele în exercițiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

Acordul a fost obținut în urma unor negocieri aprinse, care au durat aproape opt ore, la Bruxelles.

Planul prevede reducerea cu 40% față de nivelul din 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030. Cei 28 de șefi de state și de guverne au ajuns la înțelegeri și asupra altor două obiective, și anume creșterea nivelului energiei regenerabile la 27% din consum și economii de energie de 27% față de nivelul din 1990, a precizat Van Rompuy. Primul obiectiv are caracter constrângător la nivelul UE, dar nu și al doilea.

Europenii, îndemnați de Spania și Portugalia, au decis totodată să crească obiectivul “interconectării” rețelelor electrice din cadrul UE la 15%.

“Este o veste bună pentru mediu, cetățeni, sănătate și negocierile internaționale în domeniul modificărilor climatice din 2015 de la Paris”, a spus Van Rompuy, dând asigurări că deciziile va crea “locuri de muncă durabile” și “competitivitate”.

“Odată cu criza din Ucraina și tulburările din Orientul Mijlociu, a devenit foarte clar cât de urgent și de vital este să fie redusă dependența energetică a Europei” față de Rusia, a subliniat el.

“Europa dă exemplu”, și-a exprimat satisfacția președintele francez François Hollande. “Dacă nu există acord” între europeni, atunci “cum să-i convingi pe chinezi sau pe americani?”, a declarat el la sosirea a summit.

– Ecologiștii, dezamăgiți

“Am reușit să elaborăm un cadru decisiv, pentru a oferi o voce Europei în negocierile internaționale (în domeniul modificărilor) climatice”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiți. “Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată”, a denunțat Greenpeace.

Obiectivele “sunt inferioare față de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatice”, au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, “o acțiune insuficientă din partea țărilor celor mai bogate face și mai grea povara populațiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică și cel mai puțin responsabile de această criză”.

Împărtășirea efortului în cadrul UE este central. Dezbaterea opune în principal țările sărace, în special din Europa de Est, care depind în continuare în mare măsură de energia fosilă, precum cărbunele, și cele mai mai bogate, care se sprijină pe energia nucleară sau s-au angajat într-o tranziție energetică.

Primele au obținut compensații pentru eforturile pe care urmează să le facă, prin crearea unui fond alimentat de o mică parte a vânzării de certificate verzi via sistemul european de cote pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2).

Planul noului președinte al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, care preconizează să investească 300 de miliarde de euro în economie, “este indisociabil de ceea ce tocmai am decis astăzi”, a subliniat Hollande.

Portugalia și Spania, care sunt foarte izolate de rețelele europene, speră să finanțeze în acest fel contruirea unor interconexiuni via Munții Pirenei.

Îmbunătățirea nivelului de interconectare face parte dintre mijloacele de creștere a independenței energetice a UE, care a devenit o miză și mai importantă în contextul crizei din Ucraina și amenințărilor privind alimentarea cu gaze naturale rusești.

Ziua de vineri a summitului este consacrată economiei și mijloacelor de creștere economică, cu doar câteva zile înainte de intrarea în funcție a Comisiei Juncker, care a făcut din acest subiect prioritatea sa. Negocierile, începute în 28, vor fi urmate de un minisummit al Zonei Euro, care ar putea fi animat de dezbaterea asupra reglementărilor bugetare europene, în contextul în care proiectele de buget ale Franței și Italiei sunt vizate de către CE.