Acceleratoarele din România prin care să-ți crești start-up-ul

UiPath, CleverTaxi, Vector Watch sunt doar câteva dintre exemplele recente de companii românești care au primit atenție la nivel global, ultimele două fiind achiziționate de companii mari. „România încă aspiră, alături de alte state membre ale UE, să ajungă la un nivel al inovației care să îi permită să devină competitivă pe plan global cu o masă critică de antreprenori și o rețea de sprijin al acestora matură, bine conectată, robustă și în creștere.  Ecosistemul de start-up-uri cu componentă tehnologică este încă prematur în România, dar asistăm la o tendință de creștere a pieței tech”, spune Cristina Țoncu, accelerator manager la Techcelerator

Diana Rusu, executive director la Spherik Accelerator, susține și ea faptul că sistemul de start-up-uri din România este la început și că în ciuda creșterii semnificative a persoanelor interesate de antreprenoriat și tehnologie „vor mai trece probabil câțiva ani până să putem vorbi într-adevăr de un ecosistem funcțional”.

Pe de altă parte, Oana Craioveanu, cofondatoarea Impact Hub, consideră că ecosistemul de start-up-uri din România s-a maturizat rapid în ultimii ani, „iar start-up-urile încep să fie din ce în ce mai ambițioase, mai independente și mai hotărâte în ceea ce privește ce își doresc de la un program. Observăm o creștere a numărului de start-up-uri în România și o creștere a numărului de idei de afaceri de calitate. Antreprenorii devin mai pregătiți, mai interesați de inovare și mai deschiși către participarea la programe educaționale din țară sau din străinătate”.

Cristina Țoncu estimează că există în jur de 3.000-4.000 de start-up-uri active la nivel național, dintre care „în jur de 500 sunt în creștere”. De asemenea, la dezvoltarea ecosistemului a ajutat apariția spațiilor de lucru comune, așa-numitele huburi sau spații co-working. În prezent, în România sunt peste 20 de astfel de spații pe care antreprenorii le pot folosi pentru a lucra și pentru a se întâlni cu alți antreprenori. „Cred că este un moment bun pentru cei care se gândesc să deschidă o afacere, mai ales în domeniul tech, pentru că se înmulțesc oportunitățile pentru ei. România este din ce în ce mai mult în atenția presei tech internaționale, iar investitorii se uită tot mai mult înspre noi”, consideră Cristina Țoncu.

Andrei Postolache, unul dintre fondatorii TBNR (The Best Never Rest), crede că există o problemă la nivel de educație și cultură în România deoarece școala și societatea nu încurajează inițiativa, dezbaterea, nu încurajează elevii să-și asume riscuri, să încerce. „Conformismul educațional și social îi face pe mulți dintre absolvenți să-și dorească în primul rând siguranță și predictibilitate de la un job, și mai puțin să-și caute maximul de potențial personal, să-și testeze limitele”, explică Postolache.
De asemenea, el consideră că nu banii sunt cea mai mare problemă pentru dezvoltarea ecosistemului românesc, ci mai degrabă numărul mic de acceleratoare care ar trebui să ajute echipele de antreprenori să dezvolte afacerea. „În IT în România salariile sunt foarte bune și orice IT-ist ar putea economisi relativ ușor banii pentru a sta acasă șase luni să se concentreze pe implementarea unei idei”, spune Postolache; tot el adaugă că totuși nimeni nu face asta. „De ce? Problema nu e de bani, e culturală, însă ea se va schimba pe măsură ce vor apărea exemple, lumea vede că se poate și prinde curaj.”

Impact Hub Bucharest este una dintre primele organizații din România care au introdus conceptul de co-working pentru antreprenori și freelanceri. În acest moment are două programe: Hubcelerator, program de accelerare de zece săptămâni, și Startarium, un incubator unic prin „mixul de element de incubare cu sprinturi de accelerare”.

Programul Startarium a fost realizat în parteneriat cu ING și boardul este format din manageri precum Cătălin Vasile, head of advisory channels management la ING Bank, Ela Moraru, country business development manager la Google România, dar și antreprenori precum Iulian Cîrcimaru, cofondator al Benefit Seven, și reprezentanți ai Impact Hub. „Rolul unui astfel de board este de a crea contextul pentru a se adresa întrebări esențiale, pentru a se aproba bugete, de a aduce managementul din operațional la nivelul strategic și de a face astfel diferența dintre o companie care funcționează bine și una cu o funcționare defectuoasă”, spune Oana Craioveanu.

Până acum, prin toate programele Impact Hub Bucharest au trecut peste 200 de start-up-uri din mai multe industrii. La fel ca în cazul multor acceleratoare de pe plan local, Impact Hub nu finanțează direct antreprenorii, ci facilitează accesul către o sursă de finanțare. Potrivit Oanei Craioveanu, organizația pe care o conduce a facilitat accesul la aproape de 3,5 milioane de euro în 2017. „Oferim resurse financiare sub diferite modele: premii în cadrul unor competiții precum Startarium Pitch Day și Changeneers, platforma de crowdfunding Startarium, campaniile de lansare din cadrul Hubcelerator, dar și prin participarea noastră ca parteneri în programele Ro-Win și Partener Start-Up”, spune ea.

Criteriile pentru ca antreprenorii să fie acceptați în programele Impact Hub se învârt în jurul experienței antreprenorului, echipei, potențialului financiar, problemei sau nevoia pe care o rezolvă ori scalabilității. „Hubcelerator este potrivit pentru antreprenorii care au o idee în stadiu cât mai avansat, în timp ce participanții la Startarium. Inc sunt echipe cu doi-patru membri care au deja măcar un prototip sau chiar primii clienți.”

Programul de accelerare Spherik Accelerator a apărut în 2013 la Cluj și de atunci au fost accelerate 36 de start-up-uri în serii după modelul clasic de batch-uri (loturi). „De anul acesta am trecut la un sistem de accelerare continuu, astfel că aplicațiile sunt deschise deja și avem în evaluare peste 40 de start-up-uri”, spune Diana Rusu, directorul executiv la programului.
Deși programul de accelerare în sine nu investește în companii, Rusu susține că până acum a facilitat investiții de 1,1 milioane de euro în start-up-urile care au trecut prin program. Selectarea unei companii în cadrul Spherik depinde de echipă și stadiul de viață al produsului, serviciului oferit. „Pentru a putea fi acceptate în program, start-up-urile trebuie să fi trecut cel puțin prin faza de validare de concept, validarea nevoii de piață și să aibă deja un prototip funcțional”, spune Rusu.

MVP Academy este unul dintre cele mai cunoscute programe de accelerare din România; în cadrul lui, antreprenorii acceptați participă timp de nouă săptămâni la cursuri de dezvoltare, de mentoring cu oameni din domeniu, atât români, cât și străni. Cele mai promițătoare dintre echipele MVP Academy pot primi investiție în schimbul unui procent minoritar din companie prin MVP Angels, rețea de investitori de tip business angel asociată programului de accelerare. Programul MVP Academy a ajuns la ediția a patra și până acum au participat 57 de echipe. În 2017 au fost selectate 10 echipe din 200 câte s-au înscris în total.

O altă poveste o au de spus 30 de oameni de afaceri din Transilvania, care au înființat la finalul anului 2016 Risky Business, un fond de investiții pentru start-up-uri. Valoarea inițială a fondului este de 250.000 de euro. Pentru 2017 și-au propus să finanțeze 10-15 start-up-uri, iar programul de accelerare investește până la 20.000 de euro într-o companie. Cei peste 30 de investitori au șansa să coinvestească în oricare dintre acestea sume de până la 100.000 de euro. Prima investiție a fondului a fost în start-up-ul local Ebriza, care a dezvoltat o casă de marcat virtuală. Investiția are o valoare de 70.000 de euro și a fost realizată de fond împreună cu unul dintre investitori, Marceluș Suciu, fondatorul Marty Restaurants.

Un alt accelerator care a apărut anul trecut este Orange Fab, un program internațional de accelerare a start-up-urilor din cadrul grupului Orange. Acesta este disponibil în România și în alte state din Europa, Asia și SUA. Orange Fab România este un accelerator de un an, conceput pentru a susține antreprenorii în crearea unor produse inovatoare și distribuirea acestora atât pe plan local, cât și internațional. Programul este structurat pe patru direcții principale: smart territories (smart city, agritech, energie, retail), future of life (inteligență artificială, biotehnologie, viață digitală), securitate (cibernetică și militară) și rețelele viitorului (blockchain, API etc.). Echipele selectate vor primi acces la tehnologii și API-uri pentru dezvoltarea proiectului, suport pentru testarea prototipurilor și acces la rețeaua de distribuție Orange pentru creșterea afacerii. Așadar, investiția Orange nu este una financiară, ci una de access la tehnologiile și platformele proprii.

Anul a început bine pentru micile companii de tehnologie din România, alte două programe de accelerare debutând în acest an. Techcelerator s-a lansat în februarie atât la București, cât și la Cluj și a intrat într-un parteneriat exclusiv cu GapMinder, fond de investiții de capital de risc care va investi în start-up-urile acceptate în accelerator sume de până la 100.000 de euro. GapMinder este primul fond de capital de risc creat ca urmare a selecției derulate de Fondul European de Investiții, finanțat și prin Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 și co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. „Techcelerator este un mini-MBA, compresat în timp, care încearcă să transforme cât mai rapid start-up-urile de la nivel de Proof of Concept (PoC) sau Minimum Viable Product (MVP) la nivel de business”, spune Cristina Țoncu, acceleration manager la Techcelerator.

Techcelerator va avea programul de accelerare de 10 săptămâni, iar o primă selecție se va face pe 29 și 30 de martie în București. „La aceste evenimente vom invita cei mai buni 25-30 de aplicanți, din minimum 120-130 de candidați. Acolo ne vom cunoaște față în față, vom oferi un training de pitching, și vom discuta individual cu fiecare start-up”, spune Cristina Țoncu. A doua zi va exista încă o sesiune de pitching apoi se vor selecta 12-15 participanți. Aceștia vor fi împărțiți în funcție de localizarea mentorului și a start-up-ului și „accelerați” în București și în Cluj-Napoca.

Criteriile de selecție pentru Techcelerator sunt legate de experiența echipei, a fondatorilor, „cât de coachable sunt, cum funcționează chimia între ei”, dar și maturitatea tehnologiei, „a modelului de business și obiectivele de comercializare, cunoașterea pieței țintite și a nevoilor clienților, cunoașterea competiției și potențialul de venituri și de finanțare ulterioară”.
Compania planifică două cicluri pe an, cu perioade de aplicare în februarie și octombrie. „Un lucru pe care aș dori să îl subliniez este că poziționăm Techcelerator în mod complementar cu toate celelalte programe prezente în Romania, pe care noi le privim ca programe de incubare și/sau preaccelerare, inclusiv cele susținute de corporații”, explică Cristina Țoncu.

Start-up-urile selectate în program vor participa la sesiuni în grupuri despre stadiul afaceri, își vor oferi feedback reciproc și vor primi recomandări de la experții invitați. „Vor exersa săptămânal abilitățile de a susține un pitch profesionist în fața unor investitori. Vor beneficia de traininguri de grup pe teme de interes general pentru antreprenori la început de drum. La sfârșitul batch-ului, vor arăta tot ceea ce au învățat în evenimentul Demo Day pe care îl vom organiza la mijlocul lunii iunie.”
TBNR (The Best Never Rest), din Iași, și-a prezentat lotul de început pentru programul din 2018 și va începe programul cu o investiție în șase start-up-uri. Programul TBNR este continuu, așa că admiterea de noi start-up-uri și noile investiții vor fi anunțate pe parcursul anului, pe măsură ce se vor concretiza. Printre start-up-urile acceptate se numără Nify LAS, o soluție de learning administration care a primit o investiție de 33.000 de euro, MKBH, o aplicație de relație de cuplu, sau Trip & Treat, o platformă de turism medical inbound și outbound.

TBNR a fost fondat în octombrie 2017 de un grup de profesioniști IT din Iași și se bucură de susținerea a 19 mentori și 21 de investitori, reprezentanți ai mediului IT și de business din Iași și din țară. „Ideea a venit natural; ne-am hotărât într-o seară, am apelat la rețeaua noastră din domeniu, am găsit foarte repede susținere de la investitori, mentori, ceea ce ne-a confirmat că e momentul și trebuie făcut. Ne-am mișcat repede și în câteva luni am ajuns de la discuție la prima cohortă de start-up-uri, trecând prin toată construcția din spate, metodologii, procese, forme legale”, spune Andrei Postolache.

Investițiile TBNR sunt făcute din capital privat. TBNR caută start-up-uri preponderent de software, cu idei scalabile și potențial de creștere exponențială. Echipe din Iași, din țară sau din străinătate pot aplica și vor fi invitate la discuții. „Dorim să vedem o aplecare spre nevoi reale ale start-up-urilor, de a se adapta la realitățile pieței. Acceptăm și echipe aflate la prima încercare, dar și echipe mai avansate, care au deja un produs și poate și clienți. Nu e un proces birocratic bazat pe grile sau scoruri, accentul cel mai mare e pus pe discuții aprofundate, înțelegere și încredere reciprocă. Pe cât alegem noi start-up-rile, tot la fel și ele ne aleg pe noi,” adaugă Postolache.

Potrivit lui, în Iași sunt 15.000-20.000 de IT-iști, care au skilluri tehnice, însă le lipsește experiența de concepere de produs, de marketing, de vânzare și de construcție a unui business. Din cauza asta, ideile bune de la oameni talentați nu ajung să devină produse. „Noi intervenim cu părțile lipsă și ajutăm echipele să facă pasul de la idee la produs și la business. Cred că din tot ajutorul pe care-l vom oferi noi echipelor sub 10% va fi tehnic, pentru că aici e cea mai mică nevoie și aici echipele se descurcă cel mai bine deja”, spune el.