Acasă la cei mai fericiți oameni de pe pământ
Când aterizezi pe aeroportul Kastrup din Copenhaga, fericirea nici că-ți inundă venele, deși aici locuiesc cei mai fericiți oameni din lume - care trăiesc chiar cu 28 de ani mai mult față de cei mai nefericiți. De unde totuși atâta fericire?
Mori de vânt care răsar din mare și un pod care se termină brusc în mijlocul valurilor. E curatul peisaj care te întâmpină la aterizarea în Danemarca, până ce avionul lovește pista uneia dintre cele mai mari aerogări scandinave, de unde au zburat anul trecut cam 23 de milioane de pasageri, mai mult decât întreaga populație a României și cam de cinci ori mai mulți decât cei de pe Otopeni, aeroportul numărul unu ca trafic din țara noastră. Misterul podului aveam să-l deslușesc abia în ziua următoare când, la o plimbare cu mașina pe străzile deloc aglomerate, am aflat de tunelul către orașul suedez Malmö, mai cunoscut românilor ca locul de refugiu al lui Greg Bivolaru, liderul Mișcării Spirituale de Integrare în Absolut sau MISA, după cum îl știe publicul larg.

Tunelul iese din mare și se transformă în mărețul pod, lung de aproape opt kilometri. Öresund combină patru benzi de șosea cu o cale ferată dublă și este cel mai lung pod de acest fel din Europa, una dintre căile importante de legătură dintre Europa de Vest și Scandinavia. Un drum cu mașina între cele două țări costă mai bine de 40 de euro, însă localnicii care parcurg adesea distanța dintre Danemarca și Suedia beneficiază de reduceri importante prin sistemele de abonament oferite de autorități. Investiția de șase miliarde de dolari a fost finalizată la începutul anului 2000, iar 35 de milioane de oameni trec anual, în medie, prin Copenhaga pe seama acestui proiect de infrastructură de care orice locuitor al orașului poate să-ți vorbească.

Podul se transformă în tunel subteran tocmai pentru a nu deregla activitatea din aeroportul situat chiar pe țărm, dar și pentru a permite vapoarelor să treacă prin strâmtoare, mai ales iarna când bancurile de gheață tind să blocheze culoarul navigabil. În doar cinci minute de mers cu mașina de la aeroport se zărește centrul orașului, cu străzi înverzite de copaci și flori și clădiri îngrijite și deloc înalte. De fapt, nu-mi amintesc să fi văzut vreo construcție cu mai mult de patru etaje. La Copenhaga se află și cea mai lungă alee pietonală europeană destinată cumpărăturilor, arteră unde numele importante ale orologeriei și modei de pe mapamond își expun vârfurile de game.
Pistele pentru bicicliști sunt pe fiecare stradă, iar banda alocată celor care se deplasează pe două roți este uneori chiar mai lată decât cea pentru mașini. “Suntem doar vreo 400.000 de locuitori în Copenhaga și nu am vrea să reducem și mai mult populația locală”, era sfatul unui instructor de condus, cu trimitere la obligația fiecărui șofer de a acorda prioritate bicicliștilor care merg înainte când mașina virează la dreapta, chiar dacă bicicletele vin din spate. O regulă care te sperie și te face să privești obsesiv în oglinda retrovizoare de pe partea dreaptă. Traficul se aglomerează doar la ore de vârf, însă se întâmplă rar, dat fiind că jumătate din locuitori au în fața casei o bicicletă, iar pe străzile orașului e suficient să prinzi o dată roșu la semafor ca să-ți treacă prin față un pluton de vreo 50 de danezi pe două roți.
Danemarca a devenit pentru prima dată, în 2012, ocupanta locului întâi în clasamentul nivelului de fericire din lume, potrivit unui studiu comandat de Organizația Națiunilor Unite. Danezii i-au devansat după ani buni pe vecinii norvegieni grație ratei reduse a șomajului și numărului mic de ore lucrate pentru a-și asigura un trai decent. Concluzia cercetării ONU demonstrează că banii aduc fericirea. Locuitorii statelor nordice au venituri de 40 de ori mai mari comparativ cu cei din țările nefericite și o speranță de viață mai mare cu 28 de ani. Studiul ia în calcul aspecte precum gradul de securitate a familiei, sănătatea populației, libertatea politică și corupția guvernamentală.
VEZI MAI JOS SI ALTE GALERII FOTO