Abenomics, doctrina șoc menită să revigoreze Japonia

IN FAZA INIȚIALĂ, AMBIȚIOSUL PLAN AL PREMIERULUI ABE PĂREA CĂ DĂ ROADE. YENUL S-A DEPRECIAT CU PESTE 20% FAȚĂ DE PRINCIPALELE MONEDE DE REFERINȚĂ, oferind exportatorilor un spor nesperat de competitivitate, iar Bursa de la Tokio a crescut cu peste 60% din noiembrie până la jumătatea lunii mai. În această primăvară, unele companii din Japonia au mușcat momeala și au acordat majorări salariale, în condițiile în care unul dintre obiectivele de bază ale guvernului este creșterea consumului prin întărirea încrederii populației în economie.

La jumătatea lunii mai, datele oficiale arătau că economia Japoniei a crescut cu 3,5% în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 0,9% raportat la ultimele trei luni din 2012, prima dovadă clară că planul premierului a început să încurajeze consumatorii și firmele, în pofida riscurilor care pândeau la orizont. Într-adevăr, numeroși economiști au avertizat că avântul oferit de ieftinirea yenului ar putea fi artificial, că investitorii străini ar putea fi nemulțumiți de deprecierea abruptă a monedei, că evoluția volatilă a piețelor ar putea fi pur speculativă, fără perspective de sustenabilitate pe termen lung, și că politica de investiții publice nu va da rezultate, sau că revenirea inflației va avea un impact negativ asupra consumului.

IN ULTIMELE CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, POLITICILE PREMIERULUI SHINZO ABE ȘI ALE GUVERNATORULUI BĂNCII JAPONIEI Haruhiko Kuroda au fost lăudate de reputații economiști Paul Krugman și Joseph Stiglitz, laureați ai Premiului Nobel, de directorul executiv al FMI Christine Lagarde, de președintele Asia Development Bank Takehiko Nakao, dar și de mediul de afaceri japonez.

Gigantul Sony a trecut recent pe profit după cinci ani de pierderi masive, datorită deprecierii yenului. Honda, un alt simbol al industriei japoneze, a anunțat cu mândrie revenirea în Formula 1, prezență care amintește de vremurile bune din anii ’80. Comercianții de bunuri de lux se laudă cu cererea tot mai ridicată, iar un lanț de restaurante low-cost a lansat o linie de localuri mai scumpe, pentru a atrage clienții care au început să-și permită o doză de extravaganță.

Ultima săptămână a lunii mai a servit însă Japoniei o doză nemiloasă de realitate. Bursa de la Tokio a pierdut 10% în doar câteva zile, înregistrând cea mai abruptă corecție din luna martie a anului 2011, când a fost lovită de un cutremur devastator, urmat de un val tsunami care a cauzat cea mai gravă catastrofă nucleară din ultimii 25 de ani.

DUPĂ CE AU ANTRENAT UN RALIU FULGERĂTOR AL BURSEI, investitorii dau semne că sunt sătui să gireze un plan cu multe necunoscute, în condițiile de volatilitate extremă de pe piața obligațiunilor guvernamentale. Randamentul obligațiunilor guvernamentale japoneze cu maturitatea la 10 ani a atins săptămâna trecută 1%, maximul ultimelor 12 luni, în timp ce titlurile la scadențe mai scurte se tranzacționează de asemenea la minime multianuale.

O parte din declin poate fi atribuită speculatorilor: unii jucători au considerat că pot marca profituri frumușele dacă vând după o creștere de peste 60% a pieței. Însă privind în perspectivă, investitorii nu mai par dispuși să aștepte dezvăluirea celei mai dificile părți a planului lui Abe: reformele structurale necesare pentru creșterea competitivității și sustenabilității pe termen lung. Multe dintre acestea s-ar putea dovedi controversate din punct de vedere politic.