A renunțat la 10 ani de muncă în multinaționale și dezvoltă acum una dintre cele mai vechi plantații de vie din România

“Afacerile de familie, care se continuă din generație în generație, lipsesc din România; antreprenori sunt, dar trecerea de la o generație la alta nu se face întotdeauna cu succes“, descrie Paul Fulea unul dintre motivele pentru care a ales să se întoarcă în regiunea în care a copilărit și să preia plantația de vie de la tatăl său. ”Eu acest lucru mi-l doresc: să pot dezvolta afacerea, să o pot lăsa copilului meu sau nepoților mei“, descrie el obiectivul fixat pentru Viticola SA, firma care operează singura plantație de vie din nordul județului Constanța, regiunea Histria-Babadag și pentru Crama Histria.

În prezent, plantația se întinde pe o suprafață de 200 de hectare, dintre care 155 sunt cultivate de Viticola SA, iar alte 45 de producătorul de vin Serve. Majoritatea veniturilor Viticola SA se realizează în continuare din vânzarea de struguri; iar pentru anul în curs, antreprenorul previzionează venituri de 2,15 milioane de lei, dintre care 1,2 milioane de lei din vânzarea de struguri, 550.000 lei din vânzarea de vin și 400.000 lei din prestări de servicii. Fulea mizează însă în continuare pe dezvoltarea vinurilor Cramei Histria; astfel, în 2017, la doar un an după lansarea celor două branduri ale acesteia, Mirachi și Ammos, previzionează o dublare a vânzărilor.

Istoria de familie a Viticola SA a început când tatăl lui Paul Fulea, care lucrase în domeniu toată viața, în Cogealac, a preluat plantația. Paul Fulea povestește că tatăl său a repus astfel pe picioare plantația și via; anterior, aceasta făcea parte dintr-o fostă asociație economică de tip cooperativă din Cogealac, înființată în 1976-1978, ce se transformase în societate pe acțiuni. Paul Fulea și-a petrecut astfel copilăria în vie, iar cele mai frumoase amintiri ale sale din perioada aceea se leagă mai ales de goana după tatăl său prin vie, care ”avea un pas foarte mare pentru un copil“, precum și de perioada recoltei.

La vremea alegerii disciplinei studiilor universitare însă, a ales Relațiile Internaționale în cadrul Academiei de Studii Economice din București. Totuși nu a urmat o carieră nici în acest domeniu și și-a început un parcurs profesional în multinaționale chiar din timpul facultății. Înainte să preia frâiele Viticola SA, spune că a lucrat doar șase luni într-o companie cu acționariat român, experiența sa anterioară concentrându-se în multinaționale în industria hârtiei, sondajelor de opinie, outsourcingului și a berii. ”M-a ajutat acest lucru, deoarece companiile multinaționale îți oferă o foarte mare disciplină – financiară, procedurală etc. – te obligă să fii cât mai eficient posibil, lucru care reprezintă o școală extraordinară.“

A preluat plantația de la tatăl său în 2013, și și-a fixat obiectivul de a o moderniza și a o adapta condițiilor actuale ale pieței. Astfel, după ce a intrat în lumea vinului, a decis să facă o cramă, pentru a închide cercul de fabricație cu produsul finit. ”Decizia a fost luată peste noapte, mi-am spus: «anul acesta trebuie să fac crama», fără să am foarte multe informații despre ce, cum și în ce fel“, descrie el pasul făcut în 2013. Era familiarizat cu domeniul HoReCa și știa cum se lucrează în cadrul acestuia, dar admite că descoperirea lumii vinului atunci când se află în vârtejul ei ”este o experiență extraordinară“. 

Primul pas după preluarea frâielor afacerii a fost implementarea a patru planuri de reconversie a viței de vie, o investiție de peste 2 milioane de euro, fonduri europene (și 5 hectare, pentru producția de struguri de masă, replantate din fonduri proprii, potrivit antreprenorului). ”Fiind vorba despre o vie plantată în ‘76-‘78 și axată până atunci pe producție și vânzarea strugurilor, nu era rentabilă o plantație bătrână“, explică el. Din cauza proceselor de reconversie inițiate de antreprenor, aflate încă în desfășurare, și cifra de afaceri a scăzut (durează patru ani ca vița de vie să ajungă la maturitate, explică el).

”Defrișezi plantații, replantezi, dar vița de vie intră pe rod după patru ani; practic, noi având defrișări în fiecare an, cu excepția lui 2016, suprafața productivă s-a diminuat constant. Astfel că veniturile obținute din struguri au tot scăzut.“ Astfel, dacă anul trecut au avut cea mai mică suprafață productivă, din 2017 aceasta începe să crească, pentru că vița de vie plantată în primul program de reconversie, întinsă pe o suprafață de 47 de hectare, a intrat pe rod anul acesta. Anul viitor, va mai culege roadele de pe încă 37 de hectare, în următorul, de pe alte 12 hectare, iar în 2021, de pe încă 26 de hectare.

Pe piața vinului, Crama Histria a intrat în 2016, cu cele două branduri, Mirachi, care înseamnă ”dorință“ în aromână, și Ammos, ”nisip“ în limba greacă. Numele cramei se leagă de cetatea Histria, care se vede din plantație, astfel că ”a fost oarecum naturală alegerea acestui brand“, povestește antreprenorul. ”Fiind o cramă mică, în momentul în care ne-am lansat, strategia noastră a fost să mergem doar către HoReCa și magazinele specializate. În HoreCa îți atragi de fapt consumatorii, acolo ai o interacțiune mai apropiată de ei, poți să vezi cum relaționează în interacțiunea cu vinurile tale și poți să adaptezi apoi mai bine produsul față de cerințele pieței“, explică Paul Fulea, care adaugă că produsele sale nu sunt în retail și nici nu are un orizont concret de timp în care ar putea să ajungă cu produsele sale pe rafturile magazinelor generale.