A opta generație de tineri manageri pe care o oferim României

Cei mai mulți dintre managerii prezentați în cataloage de-a lungul anilor au „ars„ etape, în comparație cu mulți dintre colegii din școală sau cu colegii din alte țări. Adaptarea economiei de piață, practicile capitaliste și rigorile multinaționalelor au fost pentru mulți dintre acești tineri o veritabilă șansă, o trambulină pentru evoluția în structurile companiilor. „Este senzațional să vezi cum pleacă o piață de la zero, cum unii se nasc și cresc, iar alții mor”, spunea unul dintre tinerii manageri prezentați în catalog, unde media de vârstă se plasează la puțin peste 35 de ani.

Muncă multă, completarea studiilor și un dram de noroc par a fi punctele de convergență din carierele celor mai mulți. Și de la an la an tot mai mulți dintre cei aflați în paginile catalogului „100 Tineri Manageri de Top” au experiență câștigată pe piețe din străinătate. Peste hotare au cunoscut noi modele de lucru pe care apoi au încearcat să le adapteze la specificul pieței românești. „Nu putem aplica un șablon – fie el ca la francezi și englezi – și apoi să tăiem în jur, dar este un punct de plecare care poate fi adaptat„, spune un alt tânăr manager din ediția 2013 a catalogului.

Mai trebuie spus și că mulți dintre cei care au fost prezentați în edițiile anterioare au avut evoluții profesionale spectaculoase, care confirmă faptul că alegerile noastre au fost corecte. Un exemplu este Adina Pascu, care a lăsat conducerea fabricii P&G de la Timișoara pentru a deveni director general al celei mai mari fabrici din Europa a Procter & Gamble. Sau Călin Drăgan, cel mai puternic executiv român din lume, aflat de numai câteva luni la conducerea unei companii japoneze mai mare decât Petrom. Și lista nu se oprește aici.