A făcut două facultăți, de Publicitate și de Securitate, iar după cinci ani petrecuți într-o multinațională a renunțat la tot și s-a mutat la bunicii ei, la țară, în Maramureș. Ce face acum tânăra?

„Sunt născută și crescută în orașul Cluj-Napoca. Am lucrat aproape cinci ani într-o multinațională, dar apoi a venit chemarea pământului“, a povestit Oana Groza, cofon­da­toarea Grădinii din Deal.

♦ Produsele se vând în general în Maramureș, dar ajung și în băcănii din Cluj-Napoca, București și Bruxelles.

„Sunt născută și crescută în orașul Cluj-Napoca. Am lucrat aproape cinci ani într-o multinațională, dar apoi a venit chemarea pământului“, a povestit Oana Groza, cofon­da­toarea Grădinii din Deal.

În 2015, a urmat vocea venită de pe tărâmul bunicilor săi, din Remetea Chioarului, sat din județul Maramureș și un an mai târziu a pus bazele unei afaceri cu legume.

„Grădina din Deal este un brand apărut în 2016, iar prima dată am fost un producător de legume și din 2020 am început să procesăm, având un laborator autorizat. Procesăm fructe și legume proaspete, 95% din legume sunt produc­ție proprie, crescute natural, iar la fructe achizi­ționăm de pe plan local. Eu și soțul meu ne-am mutat la casa bunicilor mei din Remetea Chioarulu și am încercat să ducem agricultura de la nivel de subzistență la nivel de afacere profitabilă și ne-a reușit“, a spus Oana Groza, cofondatoarea Grădinii din Deal. ZF a fost în vizită la acest producător cu retailerul Profi, care deține platforma Via Profi, de promovare a micilor afaceri românești.

În 2016, aceasta a început activitatea de legu­micultură de la zero, fără cunoștințe în domeniu și fără bani. Singurul său atu era terenul moștenit de la bunici, de 18 arii, dar a crescut treptat și în prezent are un hectar de legume în câmp și două solarii. În 2020, a accesat fonduri europene pentru amenajarea laboratorului de procesare, printr-o linie deschisă în parteneriat cu Primăria comunei Remetea Chioarului. A obținut atunci un grant de 25.000 de euro.

La început, bunicii Oanei Groza nu au înțeles decizia ei de a se muta la țară, mai ales că părinții săi locuiesc încă în oraș. Ea terminase studii supe­rioare și lucrase aproape cinci ani într-o compa­nie multinațională și, de altfel, parcursul său academic a fost departe de domeniul agriculturii. A absolvit Facultatea de științe politice, adminis­trative și ale comunicării, secția Publicitate, apoi a urmat Studii de Securitate și un master în Co­municare Internațională. „Nimic din formarea mea profesională nu avea legătură cu munca pământului“, a subliniat ea.

Privind în urmă cu un deceniu, Oana Groza spune că, dacă ar putea da timpul înapoi, ar face pasul către agricultură mai devreme și nu ar mai privi cu teamă procesul de accesare a fondurilor europene. „Deși există multă birocrație, este un ajutor real pentru tinerii sau pentru oamenii care vor să înceapă ceva. Nu o să vă mint, m-am înecat în hârtii, dar merită. Adevărul este că, dacă faci lucrurile corect, nu are ce să se întâmple rău“, a afirmat ea.

„Venisem în copilărie în vacanță în Remetea Chioarului, aici îmi petreceam verile. Dar nu e la fel ca atunci când începi o afacere și vezi cum cresc roșiile, ce soiuri trebuie să pui unul lângă altul sau care sunt plantele companion. Îți ia timp, mai ales că nu folosim pesticide și infecticide și am avut nenumărate eșecuri“, își amintește ea. 

Pentru roșii, producătoarea folosește în continuare semințele păstrate de bunicii săi din Anina, transmise în familie de foarte mulți ani. În plus, a primit și semințe de la Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău, pe care le cultivă și le păstrează an de an. 

Legumele produse de Oana Groza sunt vândute în principal pe plan local. În fiecare săptămână, ea participă la târgul Roade de Oraș, care funcționează pe baza sistemului RECO: fiecare producător își listează produsele pe un grup de Facebook, iar clienții își plasează comenzile online. La târg participă mai mulți producători din diverse domenii – lactate, carne, mezeluri, ouă sau legume, iar astfel livrează exact cantitatea comandată și reduc risipa alimentară, dar și pierderile.

În ceea ce privește procesarea, borcanele produse de Grădina din Deal sunt din ingrediente naturale, fără conservanți. Majoritatea rețetelor sunt tradiționale, transmise în familie. Rețeta de zacuscă este cea a bunicii Oanei Groza, rețeta de castraveți în saramură provine de la soacra ei, iar silvoița este un brand al Ardealului în ceea ce privește prunele, pe care o face într-o căldare de cupru moștenită de la străbunicul său, veche de peste 100 de ani.

„Grădina din Deal este un brand este cunoscut pe plan local și vindem mult în Baia Mare, dar la nivel național avem în trei băcăni produsele, în București și în Cluj-Napoca. De asemenea, vindem într-o băcănie din Bruxelles“, a spus antreprenoarea. În ceea ce privește livrările internaționale, băcănia din Bruxelles se aprovizionează, de regulă, la două luni.

În prezent, comenzile vin și prin magazinul online. „Deși în fiecare an creștem producția aproape la dublu, fiind vorba de produse artizanale, anul acesta ne așteptăm să ajungem la aproximativ 10.000 de borcane, dar cererile sunt mai mari decât oferta“, a explicats ea.

„În următori doi-trei ani, o să rămânem cu vânzarea în băcănii și în magazinul online, pentru că și în magazinele mari, de comerț modern, trebuie să-ți asumi anumite riscuri și pierderi, pentru că produsele fiind fără conservanți, nu rezistă mult timp“, a explicat ea.

În afacere lucrează doar Oana Groza și soțul ei, Bogdan, cu câțiva zilieri în sezon. Oana se ocupă de partea de producție, iar soțul ei de partea creativă, precum imaginea, poziționarea brandului și eticheta. Ea este creativă însă când vine vorba de produse și a făcut dulceața de merișoare sau de coacăze roșii pentru diversitate.

Oana Grozavu crede că, pentru românii care se gândesc să se mute de la oraș la sat, tranziția este mai ușoară dacă încep cu un business. Astfel, ajung, în timp, la un anumit nivel de prosperitate, ceea ce reduce percepția decalajului dintre viața urbană și cea rurală. „Trebuie să ai chemarea pământului, pentru că munca fizică este foarte multă. Eu am trăit 25 de ani în Cluj-Napoca, la bloc, am terminat două facultăți și un master, iar să vii la coada vacii, la propriu, nu este pentru oricine“, explică ea.

Ea recunoaște că a avut momente de nesiguranță și nu știa dacă o să reușească și nu visa că va ajunge unde a ajuns, dar satul Remetea Chioarului nu este unul îmbătrânit, iar acest lucru a ajutat-o. Cu o populație de aproximativ 2.000 de persoane și aproape de oraș, comunitatea este vie, mulți tineri revenind din oraș sau din străinătate acolo.