A condus două bănci centrale în vremuri de criză, a propus detronarea dolarului, a promis război comercial Americii și acum este premierul Canadei, deși este străin de politică: Mark Carney

Până ca lumea să fie lovită de criza economică și financiară din 2007, despre șefii băncilor centrale se spunea că sunt tehnocrați plictisi­tori, captivi ai cifrelor și principiilor economice. Canadianul Mark Carney a fost de două ori guvernator de bancă centrală în două țări diferite, Canada și Marea Britanie. Dar el este trecut prin două crize. Iar cea de-a treia, războiul taxelor vamale dezlănțuit de președin­tele american Donald Trump asupra ordinii comerciale globale, l-a propulsat pe Carney în funcția de premier al Canadei. Ca om politic liberal nou intrat în politică.

La 18 ani, Mark Carney a plecat de acasă, din Canada, pentru a se înrola la Harvard, apoi la Oxford, unde a ajuns de două ori, ultima dată pentru o diplomă de doctorat. Unul din exa­minatorii tezei de doctorat a fost un binecunoscut economist britanic, John Vickers. Două decenii mai târziu, profesorul și stu­dentul au ajuns să concure­ze pentru funcția de gu­ver­nator al Băncii Angliei. Vickers a pierdut, după cum scrie The Guardian.

Dar ca să ajungă acolo, Carney a avut drum lung și greu de bătut. La șefia băncii centrale a Canadei a ve­nit în 2008, când finanțarea a în­ghe­țat în întreaga lume, iar criza izbucnită prin colapsul bancar din SUA s-a transformat într-o recesiune globală. Carney avea deja experiență, dar limitată, cu munca la o bancă centrală – a fost viceguvernator timp de un an, între 2003 și 2004, în Canada. Însă cunoștea mersul piețelor financiare mulțumită diverselor funcții pe care le-a deținut la colosul de pe Wall Street Goldman Sachs.

Mandatul de guvernator al Băncii Canadei i s-a încheiat în 2013. Acest rol l-a propulsat într-o poziție de top la Financial Stability Board, un organism internațio­nal creat în 2009 special pentru a suprave­ghea sistemul financiar global. A fost președintele instituției din 2011 și până în 2018, urmându-i italianului Mario Draghi. Bancherul a fost nu­mit, ales din­tre mai mulți candidați, în 2012 ca guverna­tor al Băncii Angliei mulțumită modu­lui în care s-a descurcat la conducerea Băncii Ca­nadei în tim­pul crizei financiare. A făcut isto­rie ca pri­mul nonbritanic care a primit acest rol.

George Osborne, pe atunci ministrul de finanțe al Marii Britanii, l-a lăudat ca fiind „re­marcabilul șef de bancă centrală al generației sale“. Experiența sa cu piețele financiare și cu navigatul prin turbulențe l-a ajutat să stabilize­ze economia britanică când aceasta era lovită de turbulențele provocate de venirea Brexitu­lui și de pandemia de COVID-19. Referendu­mul pentru ieșirea Marii Britanii din UE s-a ținut în 2016. Brexitul a avut loc în 2020, când Carney a plecat de la conducerea băncii centra­le britanice. Pandemia a venit din China tot atunci. Unii spun că de fapt Carney a fost con­cediat. Oameni nemulțumiți de performanța sa acolo sunt. Moștenirea lăsată de el este o bancă centrală cu puteri extinse și sporite pentru a putea lupta cu crizele.

O critică este că în timpul mandatului lui Carney Banca Angliei a indicat că va majora dobânzile de politică financiară fără a face însă acest lucru. O alta este că instituția a fost luată prin surprindere de scăderea ratei șomajului și astfel a întârziat cu creșterea dobânzilor. În vremea Brexitului, Carney a fost criticat că a condus banca centrală britanică la decizii prea politice. Anul acesta, Carney a făcut din nou istorie, devenind primul premier al Canadei care nu a fost anterior parlamentar.

Și a făcut acest lucru salvând Partidul Libe­ral al fostului premier Justin Trudeau. A fost ales lider al formațiunii în martie, iar în aprilie a condus-o la victorie în fața conservatorilor. Puțin i-a lipsit pentru a câștiga și majoritatea în parlament pentru liberali. Canada pe care o va conduce Carney este foarte diferită de cea condusă de oricare dintre predecesorii săi din istoria recentă. Când Donald Trump a revenit la putere în SUA, a dezlănțuit un război comer­cial contra vecinilor și lumii întregi și a declarat că ar vrea să facă din Canada al 51-lea stat al Americii. Canadienii s-au coalizat împotriva lui, boicotând produsele americane și anulân­du-și vacanțele în SUA.

În multe privințe, politicile lui Trump, care au fost un subiect important de discuții pentru toți candidații din alegerile generale din Canada, au avut cea mai mare influență în instalarea lui Carney în funcția de premier. Carney a promis că va răspunde Americii cu aceeași monedă, dar și că se va întâlni cu Trump pentru reluarea unor discuții despre comerț începute atunci când a preluat ștafeta de Trudeau.

Bancherul-politician a descris amenințările aduse de Trump ca fiind „cea mai serioasă criză din timpul vieților noastre“ și a spus că SUA vor „resursele noastre, apa noastră, pământul nostru, țara noastră“. În campania electorală, el a promis reducerea impozitelor pentru clasa de mijloc astfel încât familiile cu două venituri să economisească până la 825 de dolari canadieni (594 de dolari) pe an. Pentru că țara se confruntă cu o penurie masivă de locuințe, liberalii au promis să creeze o politică numită „Construiți case în Canada“ care ar dubla viteza de construcție la 500.000 de locuințe pe an și ar aduce investiții de 35 de miliarde de dolari canadieni pentru constructorii de case prefabricate și finanțare la costuri reduse pentru constructori.

Carney s-a angajat să analizeze reducerea barierelor comerciale interprovinciale, precum și consolidarea capacității țării de a produce și exporta energie. Cei care sunt surprinși de viteza ascensiunii politice și de îndrăzneala lui Carney uită că acesta are un obicei din a face declarații mari. În august 2019, el prezentat un argument neobișnuit unei săli de șefi proeminenți de bănci centrale reuniți în Wyoming, SUA: dolarul american ar trebui să fie detronat din poziția sa de vârf al sistemul financiar global, scrie Politico.

„Pe termen lung, trebuie să schimbăm jocul“, a spus Carney la conferința anuală a Rezervei Federale din Jackson Hole. „Riscurile se acumulează și sunt de structură.“ El a susținut că diferite alte țări sunt afectate de evoluțiile din economia SUA, chiar dacă au puține legături directe cu aceasta, din cauza rolului dominant al dolarului. „Acceptarea nepăsătoare a status quo-ului este ceva greșit“, a spus el, stârnid nedumerire în rândul elitei globale prezente acolo. Carney, la acea vreme, era șeful Băncii Angliei. Motto-ul lui în viață este „Învață, câștigă, slujește“.