A avea sau a nu avea creștere economică în 2025, sub presiunea deficitului bugetar mare. Ce spun bancherii?

România nu este în criză, dar traversează un moment complicat, cu întrebări fără răspuns și decizii care se lasă așteptate. Cu toate acestea, bancherii prezenți la ZF Bankers Summit 2025 transmit un mesaj clar: există motive reale de încredere, iar viitorul depinde mai puțin de context și mai mult de cum vom acționa. Între prudență, realism și un optimism temperat, sectorul bancar pare pregătit să meargă mai departe.

„Creștere economică vom avea, chiar dacă anul acesta va fi dificil.” „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă.” „Sunt șanse mari să evităm un hard landing, vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma.” „Crizele și pandemia și războiul și inflația ne-au învățat să fim prudenți.” „Sunt optimist, sectorul bancar are baze bune și o mulțime de oportunități.” „O parte din tensiunea din piață s-a disipat după alegeri, iar următorul pas este formarea guvernului. Atât companiile, cât și persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare și vom vedea o creștere a cererii de creditare.” „Agențiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor.” „Este esențial să rezolvăm și problema fiscală, pentru a atrage investitori și a crea predictibilitate.” Acestea sunt câteva mesaje transmise de șefii de bănci la ZF Bankers Summit 2025. „Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internațional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an a venit schimbarea de paradigmă a administrației americane, care deja produce efecte directe, dar și indirecte prin creșterea incertitudinii politice”, a spus la ZF Bankers Summit 2025 Matei Kubinschi, director adjunct, Direcția de Stabilitate Financiară din BNR.

Noua realitate este caracterizată de încetinirea economiei, inflație persistentă, dobânzi ridicate și deficite în creștere. Economia României a stagnat practic în primul trimestru din 2025, iar creditarea a încetinit. Creșterea PIB a fost de doar 0,2% pe serie brută față de T1/2024. Iar creditarea privată a înregistrat în T1/2025 o creștere medie de circa 9%. Încetinirea creșterii economice este normală, a adăugat el, dar este grevată de problema fiscală, pe care nu știm cum o va gestiona viitorul guvern. „Este foarte important să vedem mixul de măsuri, pentru că întotdeauna un pachet de ajustare – ce conține mai ales tăieri de cheltuieli, creșteri de impozite -, are un efect recesionist, dar impactul diferitelor măsuri este diferit. Contează foarte mult să vedem mixul final de politici. Toate prognozele sunt în scenariul de acum, deci nu includ încă corecția, pentru că nu o cunoaștem. Trebuie să vedem care este rezultatul negocierilor și cum se va profila pachetul fiscal. În absența lui, nu putem spune rezultatul. Vedem aceste incertitudini și la companii, și la populație.” Într-adevăr, nu suntem într-o criză economică și financiară acum, dar există o serie de întrebări legate de ce măsuri, inclusiv fiscale, vor fi adoptate de noul Executiv, dacă va scăpa România de recesiune, dacă vom avea o aterizare dură (hard landing – engl.) sau o aterizare ceva mai blândă a economiei, majoritatea bancherilor prezenți la evenimentul ZF Bankers Summit 2025 fiind relativ optimiști și transmițând mesaje de încredere. „Sunt șanse mari să evităm un hard landing. Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele, care vor fi majorate… Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar cu volatilitate și instabilitate, au menținut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, șase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare.  Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuțiile cu clienții. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede”, a declarat și Ömer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, prezent la ZF Bankers Summit.

ZF Bankers Summit ediția XIV, cel mai important eveniment din industria bancară din România a revenit pentru ediția 2025 într-un context geopolitic mai complicat, într-un context economic, politic și social local cu multe provocări.

După finalizarea alegerilor, investitorii au arătat încredere în România și au reluat discuțiile și finanțările, a adăugat el, susținând că teama cea mai mare este legată de prelungirea negocierilor pentru noul guvern. „Orice ar fi, să știm să ne poziționăm. Să nu avem încă o perioadă de incertitudine.” Legat de problema deficitului bugetar, care trebuie ajustat după ce anul trecut s-a dus spre 9% din PIB, șeful Băncii Transilvania a explicat că, dacă va fi un plan credibil, nu trebuie să rezolvăm deficitul bugetar până la finalul anului, dar, dacă știm că în următorii 3-4-5-7 ani mergem în direcția corectă, investitorii străini vor reveni. Scenariul de bază al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, este că o posibilă retrogradare a ratingului României la categoria nerecomandată investitorilor („junk” – engl.) este „evitabilă”. „Agențiile de rating deja au dat semnale că au răbdare până la finalul anului sau începutul anului viitor. Nu vor avea răbdare dacă nu facem nimic și nu arătăm un plan. Eu zic că este o situație gestionabilă”, a concluzionat liderul Băncii Transilvania. Și Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România, crede că vom avea creștere economică, chiar dacă anul acesta va fi dificil. Deocamdată, dobânzile și cursul valutar s-au mai stabilizat, iar doar evenimente sensibile, precum riscul scăderii ratingului, le-ar mai putea bulversa. „Cred în perspectivele României pe termen lung, avem multe ancore de dezvoltare durabilă. Generația tânără este mai înclinată spre antreprenoriat și cred că vom vedea un val de antreprenori în viitorul apropiat. Am depășit deja niște țări la care ne uitam ca modele, deci trebuie să fim optimiști. Economiștii noștri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Și dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potențial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de țară, dar nu cred că vom vedea asta”, a spus șefa ING Bank.

Un atu al pieței locale este sectorul bancar, care este „sănătos și rezilient”, a adăugat ea, amintind că incertitudinile din plan politic și economic din ultimele luni „erau de așteptat” și au impactat inevitabil comportamentul consumatorilor. „Tensiunile din perioada electorală erau de așteptat, având în vedere rezultatul surprinzător de la primul tur. Așa a fost și cu pandemia, și cu conflictul din Ucraina. În perioade de incertitudine, oamenii au tendința de a se duce spre o zonă de siguranță și schimbă bani în euro. Dar nu am văzut retrageri de numerar. Iar acum, situația este stabilă.” Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidențiale, demisia premierului Marcel Ciolacu și ieșirea PSD de la guvernare – a stârnit, în luna mai, agitație pe piețele financiare, valutară și monetară, iar cursul valutar a depășit, în 6 mai, pentru prima dată, pragul de 5 lei/euro, iar apoi a urcat și peste 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%. Moneda națională a atins un nivel maxim față de euro în data de 8 mai, când cursul a urcat la 5,122 lei/euro. În contextul presiunii puternice de pe piața valutară, al ieșirilor mari de capital, istorice, BNR a intervenit pentru a apăra cursul, lichiditatea interbancară restrângându-se. Când banca centrală vinde valută, se restrânge astfel lichiditatea în lei din piață și cresc dobânzile. Pe piața interbancară, ROBOR la 3 luni, referință pentru creditele în lei (corporate și retail de dinainte de mai 2019) cu dobândă variabilă, a trecut de 7%. Intervențiile au urmărit stabilitatea cursului valutar, dar și asigurarea plăților bugetare, inclusiv plata pensiilor. Piața este în creștere, ceva mai temperată față de 2024, mai ales pe depozite, iar creditarea „este în parametri buni”, a mai spus CEO-ul ING Bank, recunoscând că se vede, la companii, o oarecare expectativă, iar pe segmentul de persoane fizice există o componentă mare de refinanțări, între bănci, dar și în cadrul aceleiași bănci.

Vorbind despre contextul economic actual, Dana Dima, vicepreședinte executiv retail și private banking în cadrul BCR, a subliniat că lecțiile învățate din crizele recente – perioada pandemiei, războiul de la graniță sau inflația – au modelat atât strategiile băncilor, cât și comportamentul consumatorilor, creând un ecosistem mai stabil și mai predictibil. „Aș spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiți pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, și cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default”, a spus reprezentanta BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active. Această reziliență, vizibilă atât în zona de retail, cât și la nivelul microîntreprinderilor, este rezultatul unei prudențe sporite, adoptate și de clienți. „Cel mai important lucru pe care-l văd este că și clienții au devenit prudenți și încearcă să găsească soluții fundamentate.” Vicepreședintele BCR a invitat pe toată lumea, nu numai sistemul bancar, să se întoarcă la „realitatea din teren”, iar vorbind despre viitor și volatilitatea posibilă sau imposibilă economic, ea a menționat că „depindem de mulți factori”. „Consider că o Românie educată, o Românie digitală și o Românie antreprenorială, în mod sustenabil, va face față oricărei volatilități de piață, iar sistemul bancar, din punctul meu de vedere, a devenit o ancoră, și nu doar un turn de control. Cel mai important lucru este să privim integrat un business privat și de stat, astfel încât să putem evolua”, a concluzionat Dana Dima de la BCR. Zdenek Romanek, CEO al Raiffeisen Bank România, a spus că investitorii, la fel ca și oamenii obișnuiți, nu agreează incertitudinea, așa că reacția acestora a fost firească în contextul tensiunilor politice de pe plan local. „Cred totuși că partea pozitivă – și ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă, se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluție se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv.” Șeful Raiffeisen s-a declarat optimist, spunând că „sectorul bancar are baze bune și o mulțime de oportunități. Iar oportunitățile devin și mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni și mai rapizi”. Chiar dacă situația actuală de pe piață este dificilă, iar impredictibilitatea este mare, întrebarea este: ce pot face oamenii și care sunt recomandările pentru clienți în aceste vremuri? Tocmai aici se potrivește foarte bine strategia noastră. Recomandarea noastră este ca, mai ales în vremuri dificile, primul lucru pe care ar trebui să-l faci este să îți faci calculele, să îți creezi un plan și apoi să îl urmezi sistematic.”

La rândul lui, Mustafa Tiftikçioğlu, CEO al Garanti BBVA România a evidențiat faptul că „parametrii macro s-au menținut foarte buni”, „sectorul bancar este puternic”,  iar o parte din tensiunea din piață s-a disipat după alegeri, următorul pas fiind formarea guvernului. „Cred că atât companiile, cât și persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare și vom vedea o creștere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregăătit să finanțeze următoarele etape de dezvoltare și investiții”, a spus șeful Garanti BBVA. Și el a adus în discuție problema deficitului bugetar mare, susținând că trebuie luate măsuri și sunt discuții ce fel de măsuri trebuie luate. „Cred că este nevoie de o combinație între scăderea cheltuielilor și creșterea veniturilor.  Nu este nevoie de măsuri dureroase, dar trebuie luate. Trebuie văzut ce se poate face pe zona de colectare și eficientizare.” Situația politică recentă, de după primul tur al alegerilor prezidențiale, la care am asistat cu toții, a generat, în mod clar, un anumit nivel de încredere pus sub semnul întrebării, atât în economia internă, cât și în rândul investitorilor internaționali, a amintit Samir Karia, CEO al Citi România. „Am observat acest lucru în volatilitatea cursului valutar, precum și a prețurilor obligațiunilor, care, în trecutul recent, au început să se stabilizeze. Rămâne întrebarea viitorului, dacă formarea guvernului care va avea loc, sperăm, până la sfârșitul lunii iunie, va fi una stabilă, deoarece investitorii urmăresc spațiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toții. În acest sens, considerăm că investițiile în infrastructură, energie regenerabilă și intermediere financiară prin dezvoltări tehnologice – inteligența artificială -, reprezintă un domeniu pe care îl urmărim foarte atent”.

Dar ce nu funcționează în România? „Așa cum spuneam, digitalizarea și eficientizarea proceselor publice sunt esențiale. Dacă sectorul public ar fi digitalizat, accesul la informații și transparența decizională ar fi mult îmbunătățite. Este esențial să rezolvăm și problema fiscală, pentru a atrage investitori și a crea predictibilitate. Este nevoie de mai mult dialog între guvern, sectorul financiar și mediul privat, pentru a evita deciziile bruște și schimbările neașteptate de politici fiscale. Tot ce se face în grabă, fără consultare, afectează predictibilitatea și consumă resurse importante. Investitorii caută stabilitate pe termen lung în mediul în care îți desfășoară activitatea”, a explicat șeful Citi la ZF Bankers Summit 2025. O problemă importantă în cazul României, amintită de șeful Citi, este ca fondurile europene să fie canalizate în economie în timp util, astfel încât să nu ratăm oportunitatea. „Și puteți observa în statisticile furnizate că România mai are de lucrat pentru a se asigura că accesează aceste fonduri europene și le transmite în creșterea economiei.” În perspectivă, un punct-cheie va fi ratingul României, dacă vom vedea o retrogradare a ratingului sau nu, după cum a spus Alessio Cioni, CEO al Intesa Sanpaolo Bank Romania. „Suntem optimiști, în cel mai bun scenariu nu va fi un downgrade. Dacă ai un downgrade al țării există consecințe. Trebuie să fim rezilienți, să construim scenarii, iar sistemul bancar este echipat pentru ce va urma”. Încercând că caracterizeze evoluția sectorului bancar în anul 2025, șeful Intesa Sanpaolo România  a folosit cuvântul „transformare”. „Au loc o serie de consolidări, au loc trei fuziuni, deci sistemul chiar se consolidează, iar acest lucru va îmbunătăți eficiența sistemului.”   

„Nu suntem într-o criză economică, criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internațional. Avem o incertitudine istorică, datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an, a venit schimbarea de paradigmă a administrației americane, care deja produce efecte directe, dar și indirecte, prin creșterea incertitudinii politice.“

Matei Kubinschi, director adjunct, Direcția de Stabilitate Financiară, BNR

„Noi credem că vom evita recesiunea, doar că depinde foarte mult de ce va urma. Dacă vor fi mărite taxele – care vor fi majorate? Depinde foarte mult de planul de guvernare. Toate băncile, chiar și cu volatilitate și instabilitate, au menținut apetitul de creditare. Ce nu merge este lipsa de predictibilitate: ce va urma în următoarele trei, șase luni, anul viitor – de la partea fiscală până la partea de guvernare. Acest lucru are un impact asupra planurilor noastre sau în discuțiile cu clienții. În general, lucrurile merg mult mai bine decât se vede.“

Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

„Aș spune că sistemul bancar este deschis pentru business. Suntem pregătiți pentru un business sănătos, ceea ce facem în ultimii ani, și cred că cifrele vorbesc de la sine, apropo de portofoliul de default.”

Dana Dima, vicepreședinte executiv retail și private banking, BCR

„Cred totuși că partea pozitivă – și ceea ce vedem că începe să se contureze acum – este că gradul de incertitudine începe să se reducă. Se ajunge treptat la o mai mare predictibilitate, sperăm. Iar odată cu aceasta, întreaga evoluție se va alinia, cel mai probabil, într-un mod pozitiv. Sectorul bancar are baze bune și o mulțime de oportunități. Iar oportunitățile devin și mai interesante, pentru că există noi tehnologii care ne permit să fim mai buni și mai rapizi.”

Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

„Rămâne întrebarea viitorului: dacă formarea guvernului, care va avea loc – sperăm – până la sfârșitul acestei luni, va fi una stabilă. Investitorii urmăresc spațiul foarte, foarte atent, deci acesta este un aspect important la care ar trebui să ne gândim cu toții. Este esențial să rezolvăm și problema fiscală, pentru a atrage investitori și a crea predictibilitate.”

Samir Karia, CEO, Citi România

„Economiștii noștri cred că suntem într-o zonă de echilibru pe curs. Și dobânzile, de asemenea, vor fi stabile, cu potențial de scădere spre finele anului, dacă nu apar evenimente sensibile, cum ar fi scăderea ratingului de țară – dar nu cred că vom vedea asta.“

Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

„Cred că atât companiile, cât și persoanele fizice vor deveni mai încrezătoare și vom vedea o creștere a cererii de creditare. Iar sectorul bancar este pregătit să finanțeze următoarele etape de dezvoltare și investiții.”

Mustafa Tiftikçioğlu, CEO, Garanti BBVA România