La 8 luni de la preluarea guvernării, guvernul Cîțu cade la moțiunea de cenzură cu voturile foștilor parteneri de guvernare. Guvernul Cîțu a fost demis marți prin moțiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, mult peste cele 234 de voturi necesare pentru demiterea guvernului

Este cel mai sever scor cu care a fost demis un guvern, dar nu este clar și nici nu va fi vreodată dacă și liberalii au votat împotriva propriului lor guvern – opoziția (PSD, USR și AUR) are mai multe voturi. După căderea guvernului, președintele României, Klaus Iohannis, trebuie să convoace consultări cu partidele politice din Parlament, în urma cărora să desemneze un premier care poate aduna o majoritate parlamentară.

„Partidul Național Liberal va lua o decizie (privind propunerea unui premier – n. red.) și o vom prezenta public. Vom merge la consultări cu propria strategie când vor fi consultările. Este o decizie în biroul executiv al PNL de a nu mai avea discuții în ceea ce privește guvernarea cu partidul care votează astăzi cu PSD și AUR (USR-PLUS – n. red.)“, a spus premierul demis Florin Cîțu, care, în urma congresului din 25 septem­brie, este și președintele PNL.

Este neclar însă cu cine ar putea forma PNL o majoritate în afară de USR-PLUS, în condițiile în care PSD și AUR au fost declarate „indezirabile“ de către Florin Cîțu.

Moțiunea de cenzură a trecut cu ajutorul fostului partener de coaliție și de guvernare, USR-PLUS. Criza politică trenează de mai bine de o lună, de când demiterea ministrului USR-PLUS Stelian Ion a determinat ieșirea partidului de la guvernare. Cu toate acestea, liderii USR-PLUS spun că optează pentru formarea unui nou guvern, alcătuit din PNL, USR-PLUS și UDMR, fără Florin Cîțu premier.

„Suntem pregătiți să reluăm discuțiile în condiții civilizate și rezonabile, care exclud orice balet politic de genul celui practicat de Florin Cîțu în ultimele luni“, a scris, pe Facebook, Dacian Cioloș, președintele USR-PLUS, imediat după anunțarea rezultatului votului la moțiunea de cenzură. Principalul partid de opoziție, PSD, merge în primul rând pe varianta alegerilor anticipate, însă nu exclude un guvern de tehnocrați, o variantă pe care o agreează și al patrulea partid ca prezență în Parlament, AUR. Însă alegerile anticipate sunt puțin probabile pentru că nimeni nu vrea azi să muște din catroful fierbinte al crizei.

„Momentan, PSD are o singură decizie: mergem pe alegeri anticipate. Așteptăm mesajul de la președintele României“, a declarat Marcel Ciolacu, președintele PSD, după moțiunea de cenzură. El nu a exclus o variantă cu un guvern tehnocrat.

Alegerile anticipate sunt însă în mâna președintelui României, Klaus Iohannis, iar acest scenariu este cel mai puțin probabil.

Criza politică în România continuă și se suprapune cu probleme pe aproape toate planurile posibile: economic, social, medical. Ieri, în ziua votului moțiunii de cenzură s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de Covid-19, peste 15.000 și peste 250 de morți de Covid-19. În aceeași vreme, prețul la energie continuă să crească în piețele internaționale, iar piața românească va reacționa în consecință. La ultima raportare de la Statistică, creșterile de prețuri la energie electrică și gaze naturale erau de peste 20%. De asemenea, Banca Națională a României, în încercarea de a tempera inflația prin scăderea apetitului de consum, a crescut rata dobânzii de politică monetară tot marți, de la 1,25% la 1,5%. Creșterea dobânzii de referință se va vedea în creșterea dobânzilor la lei pentru ratele bancare.