Home Cover story 70+10+10+10 - formula viitorului financi...
Cover story

70+10+10+10 - formula viitorului financiar 
al românilor

Formula 70+10+10+10 (în care 70% din venit merg în cheltuieli curente, 10% în investiții pasive, 10% în investiții active și 10% în caritate) ar putea schimba ritmul în care se dezvoltă asigurările pe piața din România. Prinși de grija zilei de astăzi, românii uită de ziua de mâine, de unde și subdezvoltarea pieței locale de asigurări. De unde începe procesul de conștientizare că viitorul, vârsta…

70+10+10+10 - formula viitorului financiar 
al românilor
70+10+10+10 - formula viitorului financiar 
al românilor · Foto: Business Magazin

“Momentan nu mă preocupă siguranța mea financiară de peste 20-25 de ani, ci mai degrabă cea de peste cinci ani. Având în vedere că odată cu prima angajare mi-am făcut pensie privată, consider că, deocamdată, este suficient. Voi reevalua acest lucru mai târziu. Cât despre economii, nu pot spune că am început să economis-esc în mod constant. Dacă fac economii, sunt pentru nevoile din anul curent, nu pentru cel viitor, deocamdată am apelat la servicii bancare de tipul depozite la termen și nu mai mult“, spune Alexandra, o tânără în vârstă de 26 de ani, angajată a unei companii multinaționale de testare de software din București. Chiar dacă, potrivit ei, nimic nu o împiedică să apeleze la astfel de servicii, ea nu le consideră necesare în acest moment și preferă să se concentreze pe lucruri de care are nevoie în prezent: „o casă, o mașină, lucruri de care tre-buie să mă ocup acum și nu la pensie. Probabil până la pensie voi plăti rate la casă, dar voi apela și la o pen-sie privată“. 

Nici pentru Simona, un medic pediatru în vârstă de 36 de ani ce lucrează în cadrul unui spital de stat din provincie, siguranța financiară de peste 25 de ani nu reprezintă o prioritate: „Nu mă gândesc la pen-sie, sigur se vor găsi câțiva bănuți și pentru mine atunci. Cel mai mult mă preocupă starea de sănătate, a mea și a familiei mele“. Tânărul medic nu economisește și spune că rata pentru locuință și o vacanță pe an sunt motivele ce au împiedicat-o să investească până în prezent într-un produs de economisire. Pentru Alex, manager de proiect în cadrul unei multinaționale din industria IT, lucrurile stau diferit. „Principalele mele obiec-tive sunt: stabilitatea financiară, educația și sănătatea, mă preocupă și subiectul pensiei, doar că îl văd sub o altă formă, nu cea actuală susținută de stat. Nu cred că statul va fi în stare să susțină sistemul actual mai mult de zece ani“. Alexandra și Simona fac parte din cele două treimi ale angajaților din România ce manifestă o atitudine predominant pasivă față de viitorul lor financiar, care are drept efect lipsa de implicare în construcția propriei bunăstări, potrivit unor studii ale valorilor și caracteristicilor comportamentale realizate de Dorin Bodea, director general al companiei de training, cercetare și consultanță Result Management.

„Ei se raportează în bună măsură la propriul viitor prin ceea ce am putea numi triunghiul fatalism-pesimism-resemnare în asociere cu credința în noroc și în soartă. Rezultă un mecanism psihologic pervers, de autoprotecție, ce reduce rolul activ al unei persoane în construcția propriului viitor. Indiferent de ce se întâm-plă, expresii precum «asta e», «știam eu» sau «așa i-a fost scris», «n-a avut noroc» descriu existența cotidi-ană a aproximativ două treimi dintre români“. Perspectivele imediate și ancorarea puternică în prezent carac-terizează motivațiile majorității angajaților români, iar credința în destin și în noroc exprimă o mentalitate înve-chită care ne arată de ce viitorul pe termen lung nu ține de noi, ci de divinitate eventual, explică Bodea. Potrivit aceluiași studiu, Alex s-ar încadra în profilul minorității pentru care lucrurile sunt mai nuanțate: 1/3 din angajații români investesc în propriul lor viitor, au o gândire coerentă pe termen lung și o educație financiară solidă. Ei sunt cei care se implică activ în construcția propriei cariere și consideră că viitorul lor ține de ei.

Proporția se proiectează asupra piețelor ce reflectă cel mai bine gradul de implicare în evenimentele vii-toare: a asigurărilor de viață – segment pe care s-au înregistrat anul trecut prime brute subscrise de 1,64 de miliarde de lei, dintr-un total de 8,1 miliarde, cât și a pensiilor facultative, pe care activează doar 357.000 de participanți. „Fără nicio îndoială, nivelul actual de dezvoltare a pieței de asigurări de viață este departe de potențialul său real; dacă ne uităm la gradul de acoperire a nevoilor de protecție financiară a oamenilor, acesta este extrem de redus și, în mod similar, ponderea primelor brute subscrise în PIB este infimă com-parativ cu cea din alte state“, descrie situația pieței Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viață, lider de piață pe segmentul asigurărilor de viață, cu o cotă de piață de 37% și cu o valoare totală a primelor de aproximativ 614 milioane de lei anul trecut. În primele trei luni ale anului, compania a înregistrat creșteri de aproximativ 5% față de același interval din 2014 și urmărește să își consolideze poziția din piață, cât și să se extindă pe piețe complementare, precum segmentul asigurărilor de sănătate.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună