50 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai puternice și cunoscute companii din lume și cum a început totul într-un garaj, de către doi studenți

La 50 de ani de la înființare, Microsoft a trecut prin patru mari etape: de la parteneriatul cu IBM și dominația cu Windows, la eșecuri de diversificare sub conducerea lui Steve Ballmer, până la renașterea digitală condusă de Satya Nadella. Cu investiții masive în cloud și inteligență artificială prin Azure și OpenAI, compania s-a reinventat ca lider tehnologic global. Drumul Microsoft a fost marcat de strategii îndrăznețe, decizii controversate și o capacitate remarcabilă de adaptare.

Microsoft sărbătorește 50 de ani de existență. Acest articol a fost scris folosind Microsoft Word pe un computer care rulează Microsoft Windows. Este probabil ca el să fie publicat pe platforme găzduite de Microsoft Azure, inclusiv LinkedIn, o subsidiară a Microsoft cu peste un miliard de utilizatori.

În 2024, Microsoft a generat un profit net de 88 de miliarde de dolari din vânzări în valoare de 245 de miliarde de dolari. Valoarea sa de piață se apropie de 3.000 de miliarde de dolari, ceea ce o face a doua cea mai valoroasă companie din lume, după Apple, fiind aproape la egalitate cu Nvidia. Profiturile cumulate începând cu 2002 se apropie de 640 de miliarde de dolari.

Și totuși, acum 50 de ani, Microsoft era doar o mică companie de calculatoare fondată în Albuquerque, New Mexico, de doi foști studenți de la Harvard, Bill Gates și Paul Allen, în vârstă de 19 și, respectiv, 22 de ani. Conform The Conversation, răsturnările de situație care au făcut posibilă ascensiunea sa la statutul de una dintre cele mai puternice companii din lume sunt multiple și pot fi împărțite în patru ere distincte.

Prima eră: Bill Gates, propulsat de IBM

La sfârșitul anilor 1970, IBM era liderul incontestabil al industriei computerelor. Compania și-a dat repede seama că microcalculatoarele dezvoltate de tinerii antreprenori din Silicon Valley, precum Apple II, urmau să eclipseze mainframe-urile IBM, așa că a fost lansat proiectul IBM PC. Totuși, a devenit clar că procesele interne greoaie ale companiei o împiedicau să livreze microcalculatoare la timp. Așa că au decis, prin urmare, ca diverse componente ale computerelor să fie externalizate către furnizori externi.

Mai multe companii specializate au fost abordate pentru a furniza sistemul de operare. Toate au refuzat, văzând în IBM un dușman care trebuia distrus și eliminat, un simbol al informaticii centralizate și birocratice. Mary Maxwell Gates, care făcea parte din consiliul de administrație al unei organizații non-guvernamentale alături de președintele IBM, a sugerat numele fiului ei, William, poreclit Bill, care tocmai fondase Microsoft — și astfel, în 1980, a avut loc primul contact.

Problema era că Microsoft se concentra pe un limbaj de programare numit BASIC și nu era deloc specializat în sisteme de operare. Dar acest lucru nu a fost niciodată un obstacol pentru Bill Gates care, cu mult curaj (sau tupeu), a acceptat să semneze un contract cu IBM pentru livrarea unui sistem de operare pe care nu îl avea. Gates a cumpărat apoi sistemul QDOS de la Seattle Computer Products, din care a dezvoltat MS-DOS (unde MS vine de la Microsoft).

Gates, al cărui tată era partener fondator al unei importante firme de avocatură din Seattle, a făcut următoarea mișcare strategică: a oferit IBM un contract neexclusiv pentru utilizarea MS-DOS, ceea ce îi permitea să-l vândă și altor companii producătoare de computere. IBM, care nu era obișnuită să externalizeze, nu a fost suficient de suspicioasă: contractul a adus averi pentru Microsoft și pierderi pentru IBM, când companii precum Compaq, Olivetti și Hewlett-Packard s-au grăbit să dezvolte clone ale IBM PC, dând naștere unei industrii complet noi.

Pentru Microsoft a urmat succesul. Compania a beneficiat nu doar de imaginea serioasă a IBM, care atrăgea mediul de afaceri, ci și de redevențe încasate pentru fiecare PC vândut pe piață. În 1986, Microsoft a fost listată la bursă. Bill Gates, Paul Allen și doi dintre primii lor angajați au devenit miliardari, iar alți 12.000 de angajați ai Microsoft au devenit milionari.

A doua eră: Windows, găina cu ouă de aur (cu mulțumiri către Xerox)

La mijlocul anilor ’80, microcalculatoarele nu erau foarte prietenoase cu utilizatorii: sistemele lor de operare, inclusiv MS-DOS de la Microsoft, funcționau pe baza unor linii de comandă greu de folosit, precum faimosul C:/. Totul s-a schimbat în 1984, odată cu lansarea Apple Macintosh, care venea echipat cu o interfață grafică (icoane, meniuri derulante, fonturi, mouse etc.). Această tehnologie revoluționară fusese dezvoltată în laboratorul de cercetare al Xerox, deși gigantul din domeniul fotocopiatoarelor nu reușise să-i intuiască potențialul. În schimb, Steve Jobs, CEO-ul Apple, s-a inspirat masiv din ea: pentru a asigura succesul Macintosh-ului, Jobs a cerut Microsoft să dezvolte o versiune personalizată a suitei sale Office, în special a programului Excel. Microsoft a adoptat principiul interfeței grafice și a lansat Windows 1 în 1985, urmat curând de suita Office (Word, Excel și PowerPoint).

În anii care au urmat, Windows a fost îmbunătățit constant, culminând cu Windows 95, lansat în 1995, însoțit de o campanie publicitară de peste 200 de milioane de dolari. Pentru promovare, Bill Gates a cumpărat drepturile melodiei „Start Me Up” de la The Rolling Stones. La acea vreme, cota de piață globală a Microsoft pe segmentul sistemelor de operare depășea 70% — lucru care, în mare parte, a rămas neschimbat până azi.

În 1997, Microsoft a ajuns chiar să salveze Apple de la faliment, investind 150 de milioane de dolari în acțiuni fără drept de vot, pe care le-a vândut înapoi trei ani mai târziu. Într-una dintre celebrele sale prezentări, Steve Jobs i-a mulțumit lui Bill Gates spunând: „Bill, îți mulțumesc. Lumea e un loc mai bun”. Această intervenție a pus, de asemenea, capăt procesului intentat de Apple împotriva Microsoft, în care compania acuza copierea interfeței grafice în dezvoltarea sistemului Windows.

A treia eră: birocratizare, conflicte interne și o strategie de diversificare eșuată

La mijlocul anilor ’90, industria informatică a trecut printr-o nouă transformare, odată cu explozia World Wide Webului. Microsoft era specializat în calculatoare independente, cu un model de afaceri bazat pe vânzarea de software în cutii, fiind nepregătit pentru noile rețele globale. Primul răspuns al companiei a fost dezvoltarea Internet Explorer, un browser rezultat din preluarea Mosaic, realizat de compania Spyglass – o mișcare similară cu achiziția QDOS pentru MS-DOS. Internet Explorer a fost în cele din urmă integrat în Windows, ceea ce a dus la un proces pentru abuz de poziție dominantă, care ar fi putut chiar duce la divizarea companiei. Noi competitori, precum Google cu browserul Chrome, au profitat de situație pentru a atrage utilizatori.

În anul 2000, Bill Gates i-a predat conducerea Microsoft colegului său din Harvard Steve Ballmer, care și-a propus să transforme compania într-un gigant al electronicii și serviciilor. În următorii cincisprezece ani, Ballmer a lansat o serie de inițiative de diversificare, incluzând jocuri video (Flight Simulator), enciclopedii pe CD (Encarta), hardware (mouse-uri, tastaturi), playere MP3 (Zune), servicii de găzduire online (Azure), console de jocuri (Xbox), telefoane mobile (Windows Phone), tablete și laptopuri (Surface).

Deși unele dintre aceste produse au avut succes (în special Azure și Xbox), altele au fost eșecuri răsunătoare. Encarta a fost rapid depășită de Wikipedia, iar Zune nu a reușit să concureze cu iPod-ul de la Apple. Windows Phone rămâne unul dintre cele mai mari eșecuri strategice din istoria companiei. În încercarea de a pătrunde pe piața telefoanelor mobile și de a concura cu iPhone-ul, Microsoft a cumpărat divizia de telefoane a companiei finlandeze Nokia, pentru 5,4 miliarde de dolari, în septembrie 2013. Integrarea care a urmat s-a dovedit a fi un dezastru: Ballmer a dorit ca telefoanele Microsoft să folosească o versiune a sistemului Windows 10, ceea ce le-a făcut lente și nepractice. Mai puțin de doi ani mai târziu, Microsoft a renunțat complet la divizia de telefoane mobile, înregistrând pierderi de 7,6 miliarde de dolari. Nokia a fost vândută ulterior pentru doar 350 de milioane de dolari.

Unul dintre rezultatele acestei diversificări haotice a fost explozia numărului de angajați: de la 61.000 în 2005 la 228.000 în 2024. În paralel, au apărut numeroase conflicte interne între diviziile companiei, care adesea refuzau să colaboreze între ele. Aceste „războaie de teritoriu”, combinate cu birocratizarea excesivă și profitabilitatea ușoară (pentru fiecare instalare de Windows, producătorii de PC-uri plătesc aproximativ 50 de dolari, în timp ce costul marginal al unei licențe este aproape zero), au încetinit capacitatea Microsoft de a inova. Software-ul companiei, inclusiv Internet Explorer 6 și Windows Vista, a fost curând ridiculizat de utilizatori pentru imperfecțiunile sale, care necesitau actualizări frecvente. După cum au remarcat unii, Windows are un mod „sigur”, ceea ce sugerează că modul său normal este „cu probleme”.

patra eră: este Microsoft noul „cool”? (mulțumită Cloudului și OpenAI)

În 2014, Satya Nadella l-a înlocuit pe Steve Ballmer la conducerea Microsoft. Provenind din divizia de servicii online, obiectivul lui Nadella a fost să redirecționeze strategia companiei către mediul online, concentrându-se în special pe dezvoltarea platformei de găzduire web Azure. În 2024, Azure a devenit al doilea cel mai mare serviciu de cloud din lume, după Amazon Web Services, iar peste 56% din veniturile Microsoft proveneau din servicii online. Nadella a schimbat radical modelul de afaceri al companiei: software-ul nu se mai vinde ca produs fizic, ci este oferit pe bază de abonament, sub forma unor servicii precum Office 365 și Xbox Live.

Pe parcurs, Microsoft a achiziționat jocul online Minecraft, urmat de rețeaua socială profesională LinkedIn, în 2016, pentru 26,2 miliarde de dolari (cea mai mare achiziție a sa de până atunci), și platforma de dezvoltare software GitHub, în 2018, pentru 7,5 miliarde de dolari.

Între 2023 și 2025, Microsoft a investit peste 14 miliarde de dolari în OpenAI, compania din spatele ChatGPT, obținând astfel o poziție de invidiat în revoluția inteligenței artificiale. Modelele ChatGPT contribuie inclusiv la dezvoltarea AI-ului intern al Microsoft, numit Copilot.

În ultimii 50 de ani, datorită unei serii de mișcări îndrăznețe, achiziții inspirate și strategii de diversificare eșuate, Microsoft a evoluat considerabil în ceea ce privește domeniul de activitate, avantajul competitiv și modelul de business. Odată sufocată de birocrație și conflicte interne, compania pare acum din nou atrăgătoare, mai ales pentru tinerii absolvenți. Cine poate prezice dacă Microsoft va mai exista peste alți 50 de ani? Chiar Bill Gates spune că nu, dar e posibil ca doar să blufeze.  

Traducere și adaptare: OANA IONIȚĂ