De la 5 milioane de pasageri și locul 2 în piața locală, Blue Air s-a prăbușit și intră în faliment. ZF vă prezintă 30 de momente cheie din viața primei companii aeriene din România cu capital integral privat care a trecut prin restructurări, schimbări de acționariat, echipe de management, finanțări uriașe într-un carusel care se termină după 21 de ani

Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condițiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acționarul majoritar, statul român, nu au reușit să atragă un investitor, a anunțat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate.

Din 6 septembrie 2022 compania nu a mai operat niciun zbor, lăsând atunci pe aeroporturi mii de pasageri. În martie 2023 intră în insolvență, iar astăzi este anunțat falimentul. Eximbank creditase în 2020 compania cu 300 mil. lei.

Cum s-a ajuns aici?

♦ 13 decembrie 2004: Se înființează Blue Air, avându-l ca acționar unic pe omul de afaceri Nelu Iordache, cel care a deținut și grupul din construcții Romstrade, ajuns în faliment. Blue Air este prima companie aeriană din România cu capital integral privat, cu zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) spre destinații din Italia și Franța.

♦  2010: Blue Air trece printr-un proces de restructurare, fiind disponibilizați 300 din cei 800 de angajați ai companiei și fiind returnate 4 din cele 11 aeronave pe care le opera sub contract de leasing.

♦ mai 2013: Operațiunile Blue Air sunt scoase la vânzare de Casa de Insolvență Transilvania pentru a recupera o parte din datoriile Romstrade, compania prin care Nelu Iordache controla Blue Air și care a intrat în insolvență în decembrie 2012. Alături de Nelu Iordache, acționar în compania Blue Air Transport Aerian este și Gheorghe Răcaru cu 1,23%.

♦ octombrie 2013: Firma Blue Air – Airline Management Solutions, înființată în aprilie de patru acționari români, preia, în schimbul a 6 mil. lei, fondul de comerț al Blue Air de Nelu Iordache, ajuns în arest pentru fapte de corupție.

Cei patru acționari sunt fostul pilot al Blue Air Teodor Cristian Rada (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu, și el fost pilot al companiei aeriene (17%), și Luciana Păunescu (17%). Noul acționar, Blue Air – Airline Management Solutions, nu a preluat compania care opera în trecut avioanele Blue Air, ci doar brandul și activitatea acesteia, primind și licența pentru transport aerian. Gheorghe Răcaru rămâne ca director general.

♦ 2014: Blue Air intră pe segmentul de curse charter, în încercarea de a-și păstra cota de piață.

♦ 2015: Blue Air depășește pragul de 2 milioane de pasageri transportați într-un an.

♦ 2017: Blue Air, devenită cea mai mare companie aeriană cu capital privat românesc, semnează pentru achiziția a șase aeronave de tip Boeing 737 MAX, într-o tranzacție de peste 600 de milioane de dolari.

♦ 2018: Blue Air depășește pragul de 5 milioane de pasageri transportați într-un an și devine al doilea cel mai mare jucător de pe piața locală a transportului aerian ca număr de pasageri, după Wizz Air.

♦ septembrie 2018: Gheorghe Răcaru se retrage din funcție, după 48 de ani în industria aviației, în locul lui la conducerea Blue Air fiind numit Marius Puiu, fost pilot și acționar în cadrul companiei.

♦ octombrie 2018: Blue Air cumpără transportatorul național aerian din Republica Moldova, compania Air Moldova, într-un proces de privatizare.

♦ februarie 2019: Grupul german Zeitfracht intră în acționariatul transportatorului Blue Air Aviation, preluând 10% din acțiuni. Anterior, Luciana Păunescu și Tudor Constantinescu au vândut acțiunile către Marius Puiu și Teodor Cristian Rada.

♦ 6 mai 2019: Oana Petrescu este numită la conducerea companiei aeriene Blue Air, în locul lui Marius Puiu.

♦ octombrie 2019: Blue Air renunță la rutele cu grad mai mic de încărcare, reduce din numărul de chartere și reia modelul low-cost pe toate cursele astfel încât să revină pe profit, după câțiva ani de pierderi. Totodată, compania spune că pregătește o emisiune de obligațiuni de 50-60 mil. euro pe care să o aducă la Bursa de la București, pentru a susține revenirea pe creștere, luând în calcul chiar și o listare, care, însă, nu a mai avut loc.

♦ martie 2020: Blue Air depune la guvern o cerere pentru a primi un credit de salvare în condițiile în care peste 90% dintre angajații companiei sunt în șomaj tehnic și zborurile comerciale regulate ale companiei au fost oprite, din cauza pandemiei. Valoarea creditului solicitat este de 45 de milioane de euro.

♦ iulie 2020: Blue Air își anunță intrarea în procedura de concordat preventiv după patru luni în care zborurile au fost suspendate, iar încasările au fost cu 100 mil. euro mai mici față de estimări.

♦ august 2020: Blue Air solicită guvernului accelerarea procesului în vederea acordării unui împrumut care să ajute compania să depășească dificultățile financiare generate de pandemie. Comisia Europeană aprobă o garanție românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro (300 mil. lei) pentru Blue Air, bani acordați de EximBank – instituție de credit controlată de Ministerul Finanțelor.

♦ 1 aprilie 2021: Blue Air inaugurează prima aeronavă Boeing 737-8 MAX din România, primul avion de acest tip care operează zboruri comerciale în România.

♦ mai 2021: Tudor Constantinescu, fost acționar al Blue Air, alături de alți patru investitori privați, pune bazele AirConnect, o companie care operează zboruri interne către orașe nedeservite din România, dar și chartere către destinații precum Grecia, Turcia, Bulgaria și Muntenegru.

♦ iulie 2021: Blue Air anunță că vrea să se listeze la Bursa de la Londra printr-un proces de preluare inversă încheiat cu o companie britanică, prin care Cristian Rada și fratele său, acționari ai companiei din spatele Blue Air, să emită acțiuni noi. Planul este ulterior abandonat.

♦ septembrie 2021: Cristian Rada, acționar la Blue Air, investește într-o nouă companie aeriană numită Hello Jets.

♦ 1 martie 2022: Noul CEO al Blue Air este Steven Greenway, care preia funcția de la Oana Petrescu.

♦ 11 iulie 2022: Cristian Rada, acționarul principal de la Blue Air, preia mandatul de director general al companiei, ca urmare a demisiei lui Steven Greenway din motive personale.

♦ 14 iulie 2022: ANPC amendează Blue Air cu 2 milioane de lei după ce, într-un an, compania a anulat peste 11.000 de zboruri, acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăți în valoare totală de peste 66 de milioane de lei.

♦ 6 septembrie 2022: Blue Air anunță că suspendă zborurile care pleacă din România din cauza popririi tuturor conturilor companiei Blue Air Aviation SA de către Ministerul Mediului. Zborurile operate de Blue Air pe aeroporturile din București și Cluj sunt anulate.

♦ martie 2023: Blue Air, companie care la acea dată nu mai avea niciun zbor activ, a intrat în insolvență la propria cerere, conform datelor de pe site-ul Tribunalului București.

♦ aprilie 2023: Comisia Europeană a inițiat o investigație detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air și măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat

♦ februarie 2024: Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, așadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat și cere României să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei).

♦Iulie 2025: Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condițiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acționarul majoritar, statul român, nu au reușit să atragă un investitor, a anunțat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate.