28 de state, 4 zile și o concluzie periculoasă

Voi începe acest scurt material cu concluziile. În primul rând, românii nu văd Uniunea Europeană ca pe un inamic. Structurile europene nu sunt privite de-ai noștri ca fiind răspunzătoare, în oricare măsură, de starea în care ne aflăm. Suntem una dintre țările, dacă exista vreun dubiu, care se simt bine în Uniunea Europeană. Sau, ca o altă variantă, poate românii au identificat destule probleme la noi încât să nu-i mai intereseze ambițiile unor partide mai mult sau mai puțin extremiste.

În al doilea rând, se dovedește încă o dată că democrația e un joc periculos. Faptul că o formațiune precum cea condusă de Marine LePen a reușit să câștige de patru ori mai multe voturi decât acum patru ani arată fie o radicalizare a electoratului francez, fie o mobilizare absolut exemplară a elecotratului radical. În Marea Britanie, UKIP-ul condus de Nigel Farage, omul care vrea să îi scoată pe englezi din Uniunea Europeană, i-a depășit atât pe conservatori cât și pe laburiști.

În Grecia, partidul extremist Syriza a câștigat detașat alegerile europene; singura veste bună este că va trimite doar trei reprezentanți în Parlamentul European. Rezultate ce par surprinzătoare s-au mai înregistrat în Italia, unde partidul lui Beppe Grillo a obținut 22%, terminând însă pe locul secund, precum și în Danemarca, unde Partidul Popular Danez, formațiune de extremă dreapta, a câștigat alegerile cu 27% din voturi. Singurul semnal pozitiv a venit din Olanda, acolo unde controversatul personaj Wilders a terminat pe locul patru, deși era cotat ca favorit înainte de alegeri.

Chiar și cu această serie de rezultate ce ridică multe semne de întrebare, principalele forțe în legislativul european rămân cele de centru-dreapta. Pentru moment, Europa răsuflă ușurată.

Parlamentul European intră însă într-o zonă cenușie, în care principalele două grupuri, popularii europeni și social-democrații de-abia reușesc să adune 52% din totalul membrilor. Euroscepticii și-au dublat prezența și amenință cu blocarea unor inițiative legislative, iar aici voi face trimitere la un material publicat nu cu mult timp în urmă de Business Magazin, numit “Sentimente antieuropene în noul Parlament European“.

Alegerile europarlamentare de anul acesta ne-au arătat o realitate periculoasă: statele în care principalele teme de campanie au fost cele europene și-au desemnat reprezentanți ce vin de la periferia spectrului politic.

Asistăm, prin urmare, la o situație de care mulți se temeau: europenii încep să nu mai fie atât de europeni.