De 26 de ani, educația este subfinanțată în România, dar este și primul sector în care se fac tăieri bugetare. Ministrul educației Daniel David: Educația a avut și are o contribuție mare la acest deficit care ne blochează țara

♦ Datele din ultimii 26 de ani arată că Ministerul Educației nu a mai primit un buget care să treacă de 3,4% din PIB, iar timp de mulți ani din această perioadă a fost chiar sub 1% ♦ În 2025, Ministerul Educației primește 64,8 mld. lei, un buget care reprezintă circa 3,4% din PIB, un Produs Intern Brut estimat de Comisia Națională de Prognoză la 1.923,2 mld. lei în 2025.

De mai bine de două decenii și jumătate, educația în România este subfinanțată și se vede cu ochiul liber la nivelul infrastructurii școlare, al numărului redus de școli în care elevii sunt îngrămădiți, în pregătirea profesorilor, precum și la nivel de cheltuială medie per elev, care în România este undeva la 6.000 de euro vs. 14.000 de euro în statele OCDE.

Cum poate acum România să taie dintr-un domeniu responsabil pentru evoluția țării, care oricum nu a primit niciodată suficient, și cum explică astăzi Daniel David, ministrul educației, aceste măsuri?

„Trebuie înțeles că țara are un deficit bugetar uriaș, atât de mare încât deja începem să avem probleme în a plăti salarii, pensii, burse, ajutoare sociale. Deciziile pe care trebuie să le luăm sunt decizii care să ne ajute să evităm blocaje. La acest deficit uriaș care ne poate bloca țara, educația a avut și are o contribuție mare, prin unele decizii poate bine intenționate, dar complet nesuste­nabile din punct de vedere financiar. Ele au vizat două lucruri: creșterea resurselor umane și creșterea fondului de burse“, a spus David într-un mesaj publicat pe canalele media ale Ministerului Educației.

Mesajul ministrului a venit ca urmare la măsurile de criză adoptate pentru educație și cercetare în Legea fiscal-bugetară propusă de Guvernul României zilele trecute.

Daniel David susține că sistemul de educație trebuie „însănătoșit“ și că singura variantă de a corecta lucrurile este aceea de a reduce cheltuielile în zona resurselor umane și a fondului de burse. La fel ca până acum, ministrul subliniază că orice măsură care va fi luată nu va afecta salariul și că în educație nu vor fi concediați oameni.

„Chiar dacă nu era această situație de criză, unele mecanisme nu erau oricum sănătoase. Cu ocazia aceasta, putem să însănătoșim sistemul. Nu se distruge educația, se distrug mecanismele proaste din educație, se distruge ideea de bursiadă, se flexibilizează ideea că norma este un scop – norma nu este un scop, ci un mijloc“, a mai adăugat Daniel David.

Ministrul educației susține în mod repetat că țara trece printr-o criză. Însă, unde se află educația în acest moment, un sector deja vitregit în România, care nu primește niciodată fondurile care i se promit, dar care, în ciuda acestui fapt, este primul atacat de tăieri, cu scopul de a acoperi gaura din bugetul României?

În deciziile pe care le iau, decidenții politici sunt departe de ideea că educația este o investiție, nu o cheltuială, iar acest lucru rămâne neschimbat de ani întregi.

Datele centralizate despre evoluția alocărilor pentru Ministerul Educației din bugetul de stat arată că până în 2017 sumele alocate reprezentau sub 1% din PIB, însă în 2018 bugetul a sărit de 2,2% din PIB. De atunci, bugetul alocat educației a crescut, însă această creștere nu atinge totuși obiectivul de 6% din PIB sau 15% din bugetul general consolidat. 

Așadar, datele centralizate de ZF de la Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor și Comisia Națională de Prognoză arată că alocarea bugetară pentru educație a fost constant sub 3% din PIB până în 2023. De altfel, procentul din PIB alocat educației a fost, în general, foarte mic, de sub 1% în perioada 2005-2017, cu excepția anilor 2018-2023, când a depășit pragul de 2%. 

Din datele de la Ministerul Finanțelor se vede un salt în 2018, când bugetul educației a ajuns la 20,92 miliarde lei, adică 2,2% din PIB. După 2018, bugetul a continuat să crească în valoare absolută, iar în 2024 și 2025 depășește pentru prima dată 3% din PIB (3,3% și 3,4%).

Deși bugetul educației aproape s-a dublat între 2018 și 2025, creșterea procentuală din PIB nu este la fel de spectaculoasă. Chiar și cu aceste creșteri, România rămâne sub obiectivul de 6% din PIB promis educației sau de 15% din bugetul general consolidat.

În declarațiile făcute de ministrul educației în ultima perioadă, apar fără excepție afirmații despre standardele europene la care educația din România trebuie să se alinieze. Însă, cum se poate ajunge acolo în contextul în care decalajele sunt uriașe, iar planul este să se taie și mai mult dintr-un sector deja slab finanțat?

Datele Eurostat arată că decalajul dintre România și restul Europei rămâne mare. Așadar, România se află printre ultimele state membre ale Uniunii Europene la capitolul investiții în educație, alocând doar 3,3% din PIB acestui domeniu în 2023, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Singura țară care a cheltuit mai puțin ca procent din PIB este Irlanda, cu 2,8%, în timp ce media Uniunii Europene a fost la 4,7%.