25 de ani de capitalism ca în Vest aplicat în România: Bursa de Valori de pe malurile Dâmboviței

Capitalismul în România a însemnat tranziția de la o economie de comandă, lipsită de inițiativă privată, supercentralizată la o economie de piață liberă, descentralizată, în care după aproape 50 de ani s-au putut face afaceri și realiza schimburi.
Începutul privatizării a avut loc în 1990, prin transformarea întreprinderilor de stat în societăți și regii autonome, forme instituționale deja depășite în economiile occidentale, însă tranziția la capitalism a durat câțiva ani buni, întrucât reminiscențe ale comunismului au continuat în primii ani să devalizeze activele statului. Dar sensul capitalismului și al democrației nu sunt pe deplin conturate în lipsa piețelor financiare, deci fără o bursă de valori în care actorii economici să facă schimburi.
Prima bursă de valori din România – Bursa de Efecte, Acțiuni și Schimb – a fost înființată în 1881, iar de-a lungul existenței sale a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii – Răscoala Țărănească din 1907, Războiul Balcanic din 1912-1913 – în Primul Război Mondial a fost închisă, iar după 14 ani de suișuri și coborâșuri activitatea acesteia a fost întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist și cu începerea naționalizării economiei. La momentul închiderii, la cota bursei erau 93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (tip obligațiuni).
Ulterior, Bursa de Valori București a fost reînființată pe
21 aprilie 1995 ca instituție de interes public în baza unei decizii a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Doar că venind după o perioadă de beznă de zeci de ani în socialism, reînființarea Bursei românești a fost un proces care avea nevoie de brokeri, de economiști, de absolvenți de studii economice, astfel că CNVM, o instituție nou creată de Guvern, a autorizat 25 de firme de intermediere constituite în Asociația Bursei. Printre acestea se numărau Broker Cluj, care a realizat cele mai multe listări la redeschidere, Institutul Român de Investiții sau Romaxa.
În prima ședință de tranzacționare, din 20 noiembrie 1995, au fost schimbate 905 acțiuni emise de șase companii listate. Până la finele anului au avut loc cinci ședințe de tranzacționare, cu aproape 400 de tranzacții efectuate în valoare totală de 250.000 de lei, iar capitalizarea celor nouă companii listate era de 25,9 milioane de lei.
În februarie 2008, banca austriacă Erste Group Bank s-a listat la București, devenind astfel prima companie internațională listată pe plan local, iar în 2010 BVB a lansat sistemul alternativ de tranzacționare pentru IMM-uri și start-up-uri aflate în căutare de finanțare, adică piața AeRO, care a înglobat piața RASDAQ, aceasta încetând să mai existe din 26 octombrie 2015.
Astăzi, la 25 de ani distanță, Bursa românească are 83 de companii listate pe piața principală, printre care și operatorul pieței de capital locale (BVB), și aproape 300 de companii listate pe piața secundară. Zilnic pe piața principală au loc tranzacții de peste 11 milioane de euro, iar pe AeRO de circa 200.000 de euro, capitalizarea bursieră totală pe ambele piețe fiind de aproape
130 de miliarde de lei. De asemenea, pe bursa locală au fost listate peste 90 de emisiuni de obligațiuni, venind atât de la companii private, cât și de la autorități locale, dar și titluri de stat.
În paralel cu această evoluție, care a fost certificată de agenția de rating FTSE Russell în septembrie 2019 prin upgradarea României la statutul de piață emergentă secundară, s-a dezvoltat și o industrie puternică a fondurilor de investiții, fie că vorbim despre fonduri mutuale sau fonduri de pensii, ale căror active totale administrate depășesc 25 de miliarde de euro.
Aproape doi ani mai târziu de la reînființarea postdecembristă a Bursei, pe 19 septembrie 1997, a fost creat indicele BET, de referință pentru piața locală și care urmărește evoluția celor mai tranzacționate companii de pe piața principală. Acesta includea 10 societăți și începea de la un nivel de 1.000 de puncte, iar capitalizarea celor 10 companii era de 443 de milioane de lei. Între timp, Arctic Găești, Terapia Cluj, Azomureș, Dacia Pitești, Oțelinox Târgoviște, Oltchim Râmnicu Vâlcea și Policolor s-au retras de la tranzacționare, în timp ce Antibiotice Iași și Compa Sibiu au fost scoase din BET și au rămas pe segmentul principal al Bursei, iar Șantierul Naval Constanța a trecut pe piața AeRO.
De-a lungul timpului, mediul antreprenorial s-a schimbat, zeci de companii au fost scoase și alte câteva zeci introduse în componența BET. După 23 de ani, indicele arată total diferit. În 2020, BET cuprinde 17 emitenți și are o valoare de peste 8.000 de puncte, după ce pe 24 iulie 2007 atinsese maximul de 10.813 puncte în contextul euforiei investitorilor aduse de aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce capitalizarea emitenților din prima ligă bursieră este de aproape 79 de miliarde de lei.
Unele povești antreprenoriale s-au stins în timp, iar altele s-au adaptat schimbărilor și au supraviețuit, demonstrând că bariera timpului nu reprezintă o piedică în calea evoluției. Cel mai longeviv emitent din istoria BET este Banca Transilvania și se află în componența acestuia de
17 ani, BRD – Groupe Société Générale se află de 16 ani în BET, iar OMV Petrom de 15 ani.
La momentul lansării, cea mai mare pondere în indice o avea Oltchim, de 25,58%, care s-a retras de la Bursă în iulie 2019, iar în prezent trei emitenți au peste 18%: Banca Transilvania (19,57%), OMV Petrom (18,43%) și Fondul Proprietatea (18,25%).
Investitorii care au fost în piață de la început și au crezut în dezvoltarea pieței de capital românești au fost răsplătiți cu randamente foarte bune. Din 1997 încoace, indicele principal BET a crescut de peste opt ori. Bursa de la București a crescut de la minimele postcriză din 2009 încoace într-un ritm mai ridicat decât cea din SUA, o piață mult mai dezvoltată a celei mai mari economii din lume, iar pe un interval de timp mai scurt, din 2016 încoace, a dublat sau chiar triplat banii investitorilor.
Dar beneficii s-au concretizat și pentru cei care au început mai târziu să investească. Bursa de la București este cunoscută în lume pentru unele dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor, multe dintre companiile listate împărțind an de an mare parte din profit cu acționarii sau distribuind acțiuni gratuite.
Pe 22 septembrie 2014, BVB a lansat indicele BET-TR, construit pe structura indicelui de referință al pieței, dar care include și dividendele oferite de companii. De la un nivel
de 4.910 puncte la lansare,
BET-TR afișează astăzi peste 13.400 de puncte, ceea ce înseamnă că valoarea acestuia aproape s-a triplat în șase ani.
Pentru cei care urmăresc companiile de creștere, există și astfel de emitenți, iar piața IMM-urilor s-a dezvoltat tot mai tare în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii și antreprenori înțelegând “cu ce se mănâncă” Bursa și faptul că reprezintă o metodă de finațare care în unele cazuri se potrivește mai bine decât cea bancară.
Desigur, loc de mai bine există întotdeauna. Progresul rapid la care asistăm necesită o adaptare continuă necesară supraviețurii și dezvoltării. În acest sens, mandatul actualului board al Bursei se concentrează pe crearea unor direcții de acțiune care includ dezvoltarea industriei de brokeraj, îmbunătățirea colaborării cu sistemul bancar și consolidarea imaginii Bursei ca soluție de finanțare, potrivit unor declarații ale lui Radu Hanga, președintele operatorului pieței de capital locale, la emisiunea ZF „Deschiderea de Astăzi. Cum va merge Bursa?”.
În plus, Hanga spune că poate cel mai important obiectiv al conducerii, care reflectă de altfel și intenția de a se adapta vremurilor, este digitalizarea acesteia, despre care afirmă că este cheia spre un mai bun acces al investitorilor de retail în piața de capital. De asemenea, boardul își dorește să avem o piață de derivate la nivel local, iar în acest sens au fost făcuți primii pași prin înființarea Contrapărții Centrale.
De 25 de ani România are o piață de capital funcțională și o Bursă de Valori care a trecut deja print-o criză financiară. Aniversarea de un sfert de veac a Bursei de Valori București coincide cu un moment nefavorabil pieței – coronacriza. Dar, spune actualul președinte al BVB, “după ce se așterne praful, constați că aceste crize creează și oportunități”. Important este să le identificăm și să le fructificăm.