2025, aurul metalelor prețioase. Claudiu Cazacu, XTB: „Aurul și argintul au crescut spectaculos după ani în care au stat în penumbră”. Care sunt perspectivele pentru investitori în 2026?

În 2025, aurul și alte metale prețioase au înregistrat creșteri remarcabile după ani în care au fost trecute în plan secund, marcând o recuperare rapidă a valorii și sporind interesul investitorilor pentru active sigure, într-un an în care evoluția a fost alimentată atât de incertitudinile geopolitice, precum tensiunile dintre marile puteri, cât și de temerile privind inflația ridicată din Statele Unite.

Pe termen scurt, prețurile pot înregistra fluctuații, iar viitoarele evoluții depind de turbulențele comerciale și geopolitice internaționale, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, ediția din 23 decembrie.

„Acesta a fost anul metalelor prețioase; asta s-a văzut destul de clar, iar în conexiune cu acestea sunt și riscurile întrucât creșterea spectaculoasă a aurului, argintului și altor metale vine, la fel ca în cazul piețelor din Europa Centrală și de Est, după o perioadă de ignorare, aceste active rămânând în penumbră după ani în care ar fi avut motive de creștere. Deci recuperarea a fost destul de rapidă.”, explică el.

Pe lângă contextul geopolitic și inflația ridicată, creșterea aurului a fost susținută și de așteptările privind relaxarea politicii monetare în SUA, care fac metalul prețios mai atractiv pentru investitori, deoarece dobânzile mai mici reduc randamentele alternative și, implicit, costul oportunității de a deține aur, consolidându-l astfel ca un refugiu de încredere într-o perioadă marcată de instabilitate. De asemenea, cererea consistentă venită din partea băncilor centrale mari, în special din China și India, a întărit această tendință.

„Cred că potențialul pe termen lung rămâne interesant pentru cei care vor un portofoliu echilibrat. De obicei, creșterile foarte agresive duc și la tentații de marcări de profit. Însă interpretăm mișcarea aceasta de piață drept o oglindă a ceea ce înseamnă transformări în relații internaționale, în ceea ce privește rolul monedelor-cheie, rolul dolarului american în cadrul activelor de rezervă”, continuă reprezentantul XTB.

Creșterea aurului a fost stimulată și de incertitudinile de pe piețele de capital internaționale, unde investitorii au căutat să-și protejeze portofoliile în fața volatilității, dar și de cererea industrială pentru aur și argint, care a revenit rapid pe fondul redresării economice.

„Riscul este acela al unei lumi tot mai conflictuale. În plus, chiar dacă piețele par a se fi obișnuit cu nivelul actual al taxelor vamale, riscul de a vedea noi etape de creștere – inclusiv în relația SUA-China – sau turbulențe în raporturile comerciale dintre Europa și SUA reprezintă surse de risc”, adaugă Claudiu Cazacu.

Investitorii pot obține expunere pe aur fără să-l dețină fizic prin instrumente precum fonduri de mărfuri, produse structurate sau ETF-uri (exchange traded funds) listate pe piețele internaționale. Acestea permit urmărirea evoluției prețului metalului prețios fără problemele legate de depozitare sau securitate.

Printre opțiuni se numără ETC-uri (Exchange Traded Commodities – produse care urmăresc evoluția prețului aurului), precum cele oferite de iShares, Invesco sau WisdomTree, sau ETF-uri VanEck, care oferă expunere pe acțiuni din mineritul aurului. La Bursa de Valori București, certificatele EBGLD1 emise de Erste Bank reprezintă o alternativă similară. Înainte de a investi, investitorii primesc un KID (Key Information Document), un document care detaliază informațiile esențiale despre produs, riscuri și costuri.

„Este posibil ca metalele prețioase să mai aibă de crescut, dar consider că ar trebui să fim un pic sceptici pentru că am înregistrat deja o creștere foarte mare, iar anul viitor plecăm deja de la o bază ridicată. Deci s-ar putea ca randamentul procentual să nu fie la fel de mare”, spune Alexandru Angelo, investitor pe piața de capital, invitat în cadrul aceleiași emisiuni.