Ce va fi în 2024: Isărescu va rămâne la BNR dar nu se știe cine vine la Palatul Cotroceni, dobânzile vor scădea dar nu atât de mult pe cât speră lumea, companiile vor începe să facă restructurări, iar salariile nu vor mai crește, prețurile apartamentelor și chiriilor vor crește, chiar dacă piața rezidențială va scădea în continuare

Anul 2024 va fi extrem de complicat din punct de vedere geopolitic și economic. Cel puțin așa pare la începutul acestui an.

Dacă din punct de vedere economic Statele Unite au reușit să scadă inflația evitând recesiunea, din punct de vedere politic lucrurile sunt extrem de complicate. Nimeni nu știe cine va fi noul președinte de la Casa Albă, iar o nouă luptă între Joe Biden și Donald Trump nu va avea darul să aducă liniște peste ocean.

Nici în Europa nu este liniște politică, toată lumea va sta cu ochii pe rezultatele alegerilor europarlamentare pentru a vedea cât teren câștigă extrema dreaptă. Din punct de vedere macroeconomic, creșterea dobânzilor la euro își face simțită prezența în economia europeană, care mai degrabă cochetează acum cu recesiunea decât cu o creștere economică, cel puțin în primul trimestru din acest an. Germania, principala economie a Europei, este lovită de scăderea economică din China, dar și de războiul din Ucraina. Dacă industria și economia germane nu cresc, nici Europa nu va crește.

China încearcă să revină la o creștere economică “cât China”, dar fără americani și fără europeni le va fi din ce în ce mai greu. Tensiunile geopolitice dintre SUA și China s-ar putea să se mai domolească, pentru că toți au de pierdut. Dar ce te faci, că Beijingul susține Rusia?

În Orientul Mijlociu, războiul din Gaza nu are darul de a liniști lucrurile, ci dimpotrivă, toate statele din jur sunt cu arma sau cu racheta la îndemână.

Războiul din Ucraina va continua, dar din păcate fără sprijinul financiar și militar al americanilor, de fapt al republicanilor duri, ucrainenii vor pierde teren. Europa, de fapt Bruxelles-ul, în frunte cu Germania și Franța, nu au nicio strategie privind Ucraina, nu au arme și nici bani suficienți.

Toată lumea a obosit, toată lumea este acum cu ochii pe alegerile din propria țară și pe evoluția propriilor economii.

La noi, cu cele patru rânduri de alegeri, viața ne va fi foarte complicată atât din punct de vedere politic, cât și macroeconomic.

Nimeni nu știe cine va fi noul președinte al României. Dacă dăm puțin timpul înapoi, din 2004 încoace au fost outsideri. Traian Băsescu a venit pe turnantă și a luat locul la Palatul Cotroceni lui Adrian Năstase, Klaus Iohannis a venit de la Sibiu luând locul lui Ponta la Cotroceni, așa că nu știm cine va veni de data asta.

AUR câștigă teren pe fondul nemulțumirilor legate de politica celor două partide clasice – PSD și PNL. Retorica AUR este îmbrățișată din ce în ce mai mult nu numai de cei cu venituri mai reduse, ci și de o mulțime de antreprenori români, care au o viață grea în business. Ca să nu mai vorbim de Diaspora, de cei patru milioane de români care muncesc în afară. Întrebarea este cât teren va câștiga AUR, aceeași întrebare fiind valabilă și pentru senatoarea Șoșoacă.

În aceste condiții, pe ce mizez în 2024?

1. Economia va crește mai puțin decât așteptările guvernului Ciolacu (peste 3%) – Primul trimestru din 2024 va fi extrem de complicat, mai ales că de la 1 ianuarie își va face simțită prezența al doilea val de majorări de taxe. Investițiile private sunt reduse sau amânate pentru după alegeri, mai ales cele mari. Tensiunea dintre guvern și sectorul privat va continua, mai ales că guvernul nu va face nimic să reducă cheltuielile bugetare sau puterea fanariotă a administrației locale, iar în aceste condiții companiile private vor trebui să plătească factura creșterii cheltuielilor bugetare și a deficitului bugetar mare.

În acest moment, singurul motor de creștere este legat de investițiile statului în infrastructură, dar întrebarea este cum le va plăti, pentru că deja sunt mari întârzieri la plata lucrărilor deja efectuate în 2023.

Nu știu cât se va vedea din banii din PNRR în economie sau dacă administrația publică are chef să accelereze absorbția fondurilor europene mai mult decât a făcut-o până acum.

Industria poate va recupera ceva din terenul pierdut în 2023, când a avut un minus de 5%, dar totul depinde de ce se întâmplă în Germania și China.

2. Dobânzile la lei vor scădea, dar mai puțin decât așteptările – Marile bănci centrale – Fed și BCE – vor începe să reducă dobânzile la dolari și euro, ceea ce va da prilejul tuturor băncilor centrale să înceapă acest proces.

La București BNR va reduce dobânda de referință, aflată acum la 7%, poate mai devreme decât așteptările, asta depinzând și de evoluția economiei, care scade mai mult decât prognozele. Problema este că scăderea dobânzilor nu va fi atât de mare pe cât se așteaptă lumea. Guvernul trebuie să facă rost de bani pentru a-și finanța cheltuielile, deficitul și reeșalonarea datoriilor, iar investitorii nu vor da buzna să dea bani dacă dobânzile nu vor fi mari, astfel încât să justifice riscul pentru România.

Anul trecut investitorii străini de portofoliu au cumpărat cu două mâini titluri de stat pentru că dobânzile au fost mari, mai mari decât în altă parte, iar stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost confirmată.

ROBOR-ul va scădea sub 6%, dar nu cred că cineva se așteaptă să ajungă la 3-4%. IRCC-ul va face doi pași înapoi, dar nu spectaculoși.

3. Cursul valutar leu/euro va rămâne stabil – În continuare intră euro în țară, iar atâta timp cât investitorii străini care au mizat 10-20 de miliarde de euro pe titlurile de stat românești nu încep să vândă și să iasă din țară, cursul valutar nu va crește. Iar acest lucru va fi ținut cu dobânzi mai mari la lei. Mugur Isărescu nu cred că vrea fluctuații de curs, mai ales în 2024, în an electoral.

4. Mugur Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR – Ceea ce se știe până acum este că Isărescu va primi un nou mandat de guvernator al BNR, la fel ca și Leonardo Badea, viceguvernator. Celelalte două posturi executive – prim-viceguvernator și încă un post de viceguvernator – își vor căuta noi nume. De asemenea, din cinci membri neexecutivi, doi au șanse mari să rămână pe post, iar celelalte trei poziții vor fi disputate.

Atâta timp cât Isărescu este în fruntea BNR, mai ales în anul electoral 2024, piețele externe vor fi mai liniștite.

5. Băncile vor începe să se confrunte cu credite neperformante – După ani de zile în care totul a mers bine, marcând profituri record, băncile de pe piața românească vor începe din nou să fie impactate de creșterea creditelor neperformante. Scăderea creșterii economice începe să se vadă în situația companiilor antreprenoriale românești, programele guvernamentale de garantare a creditelor expiră, iar în aceste condiții, o bună parte dintre creditele acordate în pandemie vor sări în aer.

Creditarea a încetinit vizibil în 2023, pe fondul creșterii dobânzilor și a lipsei de interes pentru noi împrumuturi din partea companiilor și a persoanelor fizice. Nu știu dacă 2024 va aduce o revigorare a creditării, chiar dacă dobânzile vor mai scădea.

Este interesant de urmărit cum va trata BNR creditele neperformante care au garanția statului.

6. Prețurile apartamentelor și chiriile vor crește, chiar dacă piața rezidențială va scădea în continuare – 2023 a fost un an prost pentru tranzacțiile imobiliare, mai ales că prețurile apartamentelor nu au scăzut, așa cum se aștepta multă lume. În schimb, au crescut chiriile. Această tendiță se va menține și în 2024.

Dezvoltatorii nu prea vând ce au deja în stoc, iar în aceste condiții nu se apucă de proiecte noi. Ca să nu mai vorbim de blocajul autorizațiilor din București. Prețurile apartamentelor nu vor scădea pentru că nu au de ce, având în vedere că există bani în piață. Chiriile vor crește, în încercarea de a stabili un randament mai ridicat care să se apropie de creșterea dobânzilor bancare.

7. Salariile nu vor mai crește, iar companiile vor începe să își restructureze organigramele – Firmele nu vor mai plusa la creșterea salariilor ca în anii anteriori mai ales că inflația este în scădere, iar proiectele de investiții, care necesitau noi oameni, sunt puse pe hold. Pe fondul scăderii economiei și a vânzărilor, creșterii fiscalității, companiile încep să se uite în ogranigrame, să vadă de unde pot să taie. Nu vom vedea restructurări masive, dar vom vedea tăieri de joburi.

8. Piața de finanțare a start-up-urilor din tehnologie va suferi în continuare – 2023 a fost un an prost pentru finanțarea start-up-urilor din tehnologie, iar 2024 va fi și mai prost. Când banii erau ieftini și se găseau peste tot, nimeni nu se uita la ce propuneau start-up-urile din tehnologie. Multe dintre ele nu au reușit să treacă mai departe și s-ar putea să vedem falimente și ieșiri din joc spectaculoase. Vremurile în care puteai să strângi 500.000-1.000.000 de euro doar listându-te pe o platformă de crowdfounding s-au dus. Acum întrebarea în piață este cine va falimenta într-un mod oficial, pentru că deja multe start-up-uri din tehnologie sunt în moarte clinică, dar lumea încă nu știe, mai ales investitorii mici.

9. Bursa va crește, cel puțin în prima parte a anului – Listarea Hidroelectrica a scos la iveală o putere mult mai mare a investitorilor de retail decât erau estimările. Așa se face că Bursa beneficiază de investiții noi de retail care vor susține creșterea acțiunilor, cel puțin cele mari, care acordă dividende.

2023 a fost un an bun pentru companiile mari, iar toată lumea se așteaptă ca dividendele să fie pe măsură, ceea ce va atrage un semival de investitori noi de retail, care vor încerca să profite de randamentele ridicate, mai ales că dobânzile la depozite vor începe să scadă. Dacă piața va fi bună, vom vedea noi companii listate la Bursă, mai ales că există cerere. Dar, în momentul în care investitorii de retail cumpără, investitorii de portofoliu vând și astfel vom vedea marcări de profituri după creșterea spectaculoasă din 2023, care a făcut ca acțiunile de la București să ajungă supraevaluate comparativ cu acțiunile similare din regiune. Rezultatul alegerilor politice va avea darul de a duce Bursa mai sus sau mai jos.

10. Piața de fuziuni și achiziții (M&A) – După creșterea spectaculoasă din 2023, când finalul de an a adus în prim-plan câteva tranzacții mari – în frunte cu Profi, care a ajuns la 1,3 miliarde de euro -, lumea își pune mari speranțe pentru acest an că multe tranzacții, care au rămas pe hold, vor fi reluate. Energia verde va fi cap de afiș, mai ales după achiziția anunțată chiar în prima zi a anului de Petrom, dar se așteaptă și alte tranzacții în industrie, agricultură, FMCG, IT și Telecomunicații.

Ar fi trebuit să pun și punctul 11, dar dosarul Roșia Montană, unde în joc sunt despăgubiri cuprinse între 1 și 4 miliarde de dolari, l-am pus anul trecut, iar verdictul final s-a dus în 2024.

Dacă mai aveți alte idei, sunteți bine veniți să le comentați.

Să aveți un an bun atât din punct de vedere economic, cât și politic!