Ce va fi în 2022 în 17 idei: Dobânzile cresc, dar până unde; cei care au economiile în lei vor avea un nou an de pierdere dar câștigă din stabilitatea cursului; salariile mici vor crește; Bitdefender la New York; prețurile apartamentelor cresc dar cererea scade; când scad prețurile la energie și gaze; ce face Digi cu 625 mil. euro și Caritasul pieței crypto

2022 va fi un an mai puțin tumultos din perspectiva COVID-ului pentru că deja ne-am obșnuit cu el iar viața merge înainte, dar va fi mai tumultos din punct de vedere economic, pentru că ne confruntăm cu această creștere a inflației, creștere a dobânzilor, nu numai în România ci peste tot în lume, creșterea prețurilor la utilități pe fondul unei încetiniri a creșterii economice, în cazul României sau a revenirii economice, în cazul marilor economii occidentale.

România nu ar trebui să aibă un an economic slab, dar asta depinde de guvernul Ciucă, coaliția de guvernare PNL-PSD, și de deciziile economice și politice pe care cei de la putere le vor lua astfel încât să nu lase economia de una singură.

Șocul politic va fi când vor veni facturile la energie și gaze și cine va prelua această problemă din punct de vedere politic.

Guvernul are bani cât nu a avut niciodată România – PNRR plus fondurile europene, plus banii din bănci care stau degeaba, înseamnă peste 100 de miliarde de euro în următorii ani, dar să vedem cine îi va administra.

Înainte să vedeți să vedeți care sunt temele anului 2022, citiți AICI ce am scris pentru 2021.

Temele anului 2022:

1. Până la ce nivel vor crește dobânzile la lei?

Creșterea inflației este o certitudine având în vedere că s-a petrecut deja în 2021 și va rămâne la un nivel destul de ridicat și în 2022, dar întrebarea este până la ce nivel vor crește dobânzile la lei. ROBOR-ul deja a ajuns la 3,01 în ultima zi din 2021, cu 50% mai mult decât în urmă cu un an, iar acum se îndreaptă repede spre un nivel de 3,5%, dacă nu chiar 4%, pentru a ajunge din urmă inflația, care este la un nivel dublu. BNR va majora dobânda de referință de mai multe ori în 2022, dar părerile analiștilor în privința nivelului maxim sunt împărțite: unii merg pe 2,5%, alții se așteaptă la 3,5%, dacă nu chiar mai mult. Acum dobânda de referință la BNR este de 1,75%, iar piața se așteaptă ca pe 10 ianuarie BNR să opereze o nouă majorare.

Dacă firmele au început să simtă creșterea dobânzilor pentru că ROBOR-ul a crescut cu 50% față de acum 1 an, și cu 100% în ultimele 6 luni, persoanele fizice care au creditele de consum și ipotecare legate de IRCC încă nu simt acest lucru, pentru că această dobândă de referință are un decalaj de 6 luni.

De pe 3 ianuarie IRCC-ul va crește, dar nu la nivelul la care a ajuns acum ROBOR, dar urmează din trimestrul al doilea și al treilea.

Dar important este care va fi nivelul maxim al dobânzilor la lei și cum vor arăta noile rate de plată la credite.

2. Cei care își țin economiile în lei în depozite bancare vor avea un nou an de pierdere

Dobânzile la depozite nu țin pasul cu inflația, așa că cei care au economiile în lei marchează lună de lună dobânzi real negative, deci pierd din valoarea banilor în lei. România are cea mai mare dobândă real negativă dintre țările din regiune – 6%. Odată ce BNR va majora dobânda de referință mai susținut, dacă și băncile vor majora dobânzile la depozite, această dobândă negativă se va mai reduce, dar nu s eva ajunge la dobânzi real pozitive. Noroc că euro a crescut doar cu 1,6% în 2021, ceea ce a mai salvat din puterea economiilor în lei, dacă sunt raportate la euro și nu la inflație.

3. Cursul va trece de 5 lei pentru 1 euro

Cu o întârziere de 2 ani, cursul valutar va depăși 5 lei pentru 1 euro, mai ales că inflația este ridicată, iar dezechilibrele macro se tot adună. Isărescu ține de curs pentru a nu crea o presiune suplimentară asupra inflației având în vedere că 40% din inflație este importată din exterior prin canalul prețurilor externe, unde România nu are niciun control. Probabil că pe măsură ce inflația va scădea, BNR va lăsa cursul să crească. Va exista o singură zi din an când va fi un Breaking News că euro a depășit 5 lei, dar după aceea, presiunea mediatică va dispărea. Teoretic, odată ce deficitul bugetar se va reduce, presiunea pe deficitul de cont curent va mai scădea, iar dacă intră măcar o parte din banii din PNRR, evoluția cursului valutar va fi extrem de stabilă. Mai ales că sistemul financiar este finanțat acum în proporție de 70% în lei și doar 30% a mai rămas în valută.

4. Când vor scădea prețurile la energie și gaze?

Plafonarea decisă de guvern în privința prețurilor la energie și gaze care va costa poate 1 miliard de euro, va expira la finalul lunii martie. Întrebarea este dacă, până atunci, prețurile la energie și gaze, care au crescut de 3-5 ori în ultimele luni pe piețele externe, la care se raportează și companiile din România, vor scădea astfel încât factura finală, după această plafonare, să fie mai redusă. Deja marii consumatori industriali încep să-și reducă producțiile, în România deja avem exemplele Azomureș și Alro, pentru că nu pot plăti aceste creșteri de prețuri la energie. Prețurile nu vor reveni la nivelurile din 2020 sau începuturile lui 2021, dar să vedem unde se vor stabiliza.

5. Dacă agricultura va avea un nou an bun, economia va depăși așteptările

În 2021 creșterea economică a fost dublă față de previziuni, asta pentru că primele două trimestre au mers peste așteptări, iar trimestrele 3 și 4, când industria și construcțiile au încetinit, au fost salvate de cel mai bun an agricol din istoria României. Guvernul estimează o creștere economică de 4,6%, iar prognozele analiștilor merg între 3,5% și 5,2%, estimarea celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania. Banii din PNRR ar trebui să revigoreze investițiile în infrastructură, care au început să bată pasul pe loc din a doua parte a anului trecut. Un punct negativ ține însă de sectorul IT, care, de doi ani, nu mai are creșterile spectaculoase de altădată, chiar dacă vânzoleala din piața muncii din IT este la cotele cele mai ridicate. Serviciile externe din IT, care mai echilibrează balanța de plăți, stagnează de mai bine de 1 an.

6. Ce facem cu gazele din Marea Neagră care stau degeaba?

La începutul lui 2022 ar trebui să apară primele molecule de gaze din proiectul Black Sea Oil and Gas, deținut de un fond de investiții american, care deja a vândut toată producția grupului Engie, și care a început exploatarea mai devreme, fără să mai aștepte modificarea legii offshore. Dar fără această modificare legislativă, cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, nu începe. Poate că acum, când statul, prin Romgaz, a preluat jumătate din proiect, cumpărând partea americanilor de la Exxon, din consorțiul cu OMV Petrom, coaliția de guvernare va trece prin Parlament această lege cu modificările vizate de investitori. Dacă exploatarea începe, primele gaze din acest proiect vor ieși pe piață în 2-3 ani, dar măcar se va da o perspectivă. Să vedem unde se vor vinde aceste gaze, dacă se va crea o cerere internă suplimentară prin extinderea rețelei de gaze către gospodării, sau dacă vor apărea unități de producție care au nevoie de aceste gaze. Dacă nu, gazele se vor duce la export, să le prelucreze alții.

7. Supraestimarea bugetul și deficitele macro: scăpăm fără majorări de taxe?

Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar dar se bazează pe o creștere considerată prea optimistă, în privința creșterii încasărilor la buget, adică veniturile sunt supraestimate cu peste 2 miliarde de euro, iar cheltuielile sunt subestimate cu 1 miliard de euro. Conform angajamentului luat față de Bruxelles, PNRR-ul, pe lângă miliardele de euro care pot fi trase are în spate mai multe condiții: cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu pensiile nu pot depăși un anumit nivel din PIB, iar dacă se va depăși, guvernul, indiferent de numele și culoarea lui politică, trebuie să ia măsuri de corecție, fie de creștere a veniturilor, prin creșterea taxelor și impozitelor, fie de scădere a cheltuielilor. Guvernul este optimist că va reuși să-și facă bugetul, analiștii au semne de întrebare, așa că totul depinde de cât de performantă va fi economia, care însă își reduce ritmul de creștere, de la 7% spre 4,5 – 5%. Pe de altă parte nimeni nu știe cum se poate corecta balanța externă, care are un deficit comercial de aproape 25 de miliarde de euro. Pandemia ne-a adus o creștere accelerată a datoriei externe și a datoriei publice interne, datorii care trebuie plătite. Problema este că dobânzile sunt în creștere.

8. Presiunea pe creșterea salariilor continuă

Salariul minim a crescut cu 10%, iar salariile mici vor urma aceeași creștere. Discuțiile vor fi legate de salariile medii, cele care depășesc salariul mediu pe economie de 3.500 de lei net, și salariile mari. Sub presiunea pieței muncii, unde cererea este mai amre decât oferta, companiile trebuie să se uite la creșterea bugetelor de salarii, mai ales că inflația este folosită ca exemplu.

9. Prețurile apartamentelor vor crește, dar cererea va scădea: randamentele se vor reduce

Piața imobiliară se va confrunta cu o creștere a prețurilor apartamentelor – creșterea prețurilor materialelor de construcții, creșterea inflației, majorarea plafonului pentru TVA de 5% de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, care va antrena creșterea prețurilor apartamentelor, dar, pe de altă parte, cererea se va confrunta cu creșterea dobânzilor la lei, creșterea ratelor lunare de plată, lipsa chiriașilor – încă se lucrează remote, în cazul în care apartamentele sunt cumpărate pentru a fi date cu chirie. Chiriile nu vor crește pentru că există ofertă suficientă în piață, dar, dacă prețurile apartamentelor cresc, randamentul scade. Dacă dobânzile la depozite și la titluri de stat cresc, de ce ar mai investi cineva în apartamente, ca să stea goale? 2022 va fi un an cu multe semne de întrebare pentru piața rezidențială. Cei care vor un apartament în care să se mute, vor plăti noile prețuri, dar cei care încercau să investească în apartamente, își vor face calculele de mai multe ori. Acum 2 ani era extrem de simplu, luai un apartament de 2 camere, prețurile erau ținute de plafonul de TVA, chiria era bună, iar randamentul final era de 2-3 ori peste o dobândă bancară. Acum piața s-a schimbat.

10. Investițiile în spațiile logistice vor crește accelerat pentru că online-ul mai are loc de creștere

2022 va fi din nou un an al spațiilor logistice, având în vedere efervescența din piață și banii puși în joc, zeci și sute de milioane de euro. Tranzacțiile pe logistică vor fi la ordinea zilei, se cumpărăr tot ce este disponibil la vânzare, iar noii jucători încearcă să construiască de la 0 tot ce se poate construi. Analiștii cred că încă nu s-a atins punctul maxim al pieței și că mai este loc de noi proiecte, mai ales că sunt jucători noi în piață, cu resurse financiare.

11. Listarea Bitdefender la New York

După UiPath, care s-a listat în primăvara anului trecut la Bursa de la New York, urmează listarea Bitdefender, afacerea începută în anii 90 de către familia Talpeș. Celălalt acționar este fondul de investiții Vitrivuan, care vrea să vadă cât a câștigar după ce și-a plasat banii în Bitdefender acum câțiva ani. Dacă lucrurile merg bine, Bitdefender poate să se listeze la o valoarea spre 2 miliarde de dolari, ceea ce ar fi o realizare extraordinară pentru familia Talpeș, care a ținut cu dinții de această afacere, și pe care nu a vândut-o în anii 2000, când îi bătea toată lumea la ușă. Bitdefender este acum o companie globală, fiind printre puținele companii pornite din  România care au reușit să aibă un succes extern.

12. Bursa de la București va rămâne pe val

După exemplele din 2021 cu listările private, 2022 ar trebui să fie un an care să consolideze acest trend și să aducă pe bursă mai multe afaceri antreprenoriale românești, care să strângă bani noi d ela investitori sau acționarii actuali să-și vândă o parte din acțiuni. Creșterea indicelui bursier BET de 33% din 2021, poate nu va putea fi replicată și în 2022, dar nu se știe niciodată. Dacă piața va avea marfă, investitorii sunt dispuși să pună banii în joc, mai ales că dobânzile rămân în continuare real negative.

13. Ce se va întâmpla cu companiile private care au în spate fonduri de investiții și care trebuie să facă exit

Toată lumea întreabă ce se va întâmpla cu Regina Maria, Profi, Wordclass, afaceri care, într-un fel sau altul, trebuie vândute de către acționarii actuali, și care au început procesele în anii anteriori, dar care, din cauza Covidului, au fost puse pe hold. Profi a ajuns o companie destul de mare care să genereze tranzacții d e peste 1 miliard de euro, iar Regina Maria valoarează mai mult decât acum 2 ani, asta dacă facem o comparație cu rivalul Medlife, care și-a triplat valoarea pe Bursă. N-ar fi exclus să vedem și începutul unui proces la eMag, după modelul Aleggro din Polonia. Toată lumea se uită și la Dedeman, dar cea mai mare companie antreprenorială românească, a cărei valoare depășește 4 miliarde de euro, nu pare să fie de vânzare și nici de listare la Bursă.

14. Vânzarea – Rafinăria Petromidia

Kazahii de la KazMunaiGaz încearcă de mai mult timp să găsească un investitor pentru Rafinăria Petromidia. Acum 3 ani erau în discuții cu un grup din China, iar informațiile vehiculate în prezent pe piață indică faptul că un grup polonez și omul de afaceri Ștefan Vuza, care a ajuns cu grupul Chimcomplex la o capitalizare de 1,7 miliarde de euro pe Bursă, încearcă să vadă dacă pot face o tranzacție cu kazahii. Vuza a anunțat oficial că este interesat de Rafinăria Petromidia, un proiect pe care îl vrea mai mult în domeniul chimiei decât în domeniul petrolier. Rămâne să vedem cum se vor desfășura lucrurile.

15. Ce face Digi cu cei 625 de milioane de euro pe care urmează să-i încaseze din vânzarea operațiunilor din Ungaria și cui îi va vinde Deutsche Telekom afacerea de telefonie mobilă din România?

Digi, companie listată la Bursă, cu o capitalizare de 800 de milioane de euro, urmează să încaseze 625 de milioane de euro din vânzarea operațiunilor din Ungaria, iar investitorii se întreabă unde se vor duce banii. Digi are datorii de aproape 1 miliard de euro, pe care însă le poate duce fără probleme, așa cum s-a întâmplat până acum. Probabil că o parte din bani va mai reduce nivelul datoriilor, mai ales că se pierd veniturile din Ungaria. Dar ce se va întâmpla cu restul de bani? Digi așteaptă ca Deutsche Telekom să se decidă în privința operațiunilor Telekom din România. Pânăa acum, conform zvonurilor, Digi nu a fost extrem de generoasă în privința evaluării Telekom, așa că nemții – grecii nu s-au grăbit să vândă operațiunile. Până la urmă, cele două părți probabil că se vor înțelege, mai ales că nimeni nu se așteaptă să vină un alt jucător în piață care să aibă curajul să concureze cu Digi, cu Orange și Vodafone.

16. Băncile vor începe să marcheze credite neperformante și să se confrunte cu o încetinire a creditării

Cei doi ani de Covid au fost foarte buni pentru sistemul bancar, având în vedere dobânzile mici care au adus cei mai buni ani de creditare pentru persoanele fizice. Garanțiile oferite de stat prin IMM Invest și celelalte programe, au susținut creditarea companiilor, așa că bilanțurile băncilor au ieșit din criză mai bine decât au intrat. 2022 va fi un an de încetinire a creditării din cauza creșterii dobânzilor la lei și a tensiunilor din piață – inflația mare, facturile la utilități și o creștere a dobânzilor la depozite, ceea ce va pune o presiune pe marja băncilor. Vor urma și creditele neperformante acumulate în acești doi ani pentru că nu toate companiile au dus-o bine. S-ar putea să apară noi bănci la vânzare, mai ales că interesul de a intra în tranzacții va crește din partea băncilor prezente în România, nu din partea unor jucători din afară. Băncile mari, din top 10, dispun de capital suplimentar pe care nu îl pot fructifica suficient prin creștere organică, așa că trebuie să cumpere ceva.

17. Caritasul de pe piața crypto

Toată lumea se uită către piața crypto pentru a se îmbogăți, în această categorie intrând și românii. Cred că sunt plasați mai mulți bani în crypto de către români decât pe Bursa de la București. Fiecare înțelege ce vrea și cât poate din aceste produse care au împânzit lumea în ultimii ani. De urmărit ce se întâmplă cu Elrond, criptomoneda lansată la Sibiu acum câțiva ani. În condițiile în care peste tot sunt avertizări legate de aceste produse, toți investitorii sunt în cunoștință de cauză că se pot îmbogăți sau că își pot pierde banii. 

Să vedem cum va fi 2022. Să aveți un an bun!