2020, 2021, 2022 au fost ani de criză pentru majoritatea companiilor din România. Băncile însă au „înflorit” și au devenit din ce în ce mai profitabile. Care este secretul lor?

Anii 2020, 2021 și 2022 au fost trei ani dificili, plini de provocări, de adaptare și reinventare, de lecții, ani care au testat reziliența unor businessuri, ani de stress test pentru întreaga economie națională și mondială. Noua criză adusă de pandemia de COVID-19 în 2020 a afectat întreaga economie și, implicit, și sectorul financiar. Însă, în 2021 și 2022 băncile s-au repliat rapid, marcând maxime istorice pe mai multe paliere. Cum au traversat băncile acești ani și ce spun acum unii bancheri din echipele de management despre crizele din perioada 2020-2022?

Pandemie, cu o serie de restricții, război la graniță, criză energetică, inflație, creștere a dobânzilor și a ratelor bancare  sunt câteva cuvinte care pot caracteriza ultimii trei ani, adică perioada 2020-2022. Au fost ani dificili, plini de provocări, disruptivi, cu volatilitate a piețelor financiare, cu accelerare a digitalizării, cu schimbări de paradigme, ani de adaptare și reinventare, plini de lecții, ani de decizii strategice legate de riscuri știute sau bănuite, ani de relaxare cantitativă, urmată acum de însăsprirea politicilor monetare.

Au fost ani care au testat reziliența unor businessuri și până la urmă au fost ani de stress test pentru întreaga economie. Și pentru sistemul bancar, anii 2020, 2021 și 2022 au fost trei ani provocatori, în care restructurarea a continuat, scăzând numărul de sucursale și agenții bancare, dar și numărul de angajați din bănci. Dar, în același timp, în banking 2021 și 2022 au fost ani extraordinari, cu profituri record, cu creștere a creditării, cu scădere a ratei de neperformanță sub 3%, cu solvabilitate de peste 20%.

La o distanță de mai bine de un deceniu de precedenta criză internațională, financiar-bancară, 2020 a adus pandemia de coronavirus, o criză istorică cum o dată la un secol poate să apară, criză care s-a manifestat la nivel global, pe mai multe canale, în același timp, și a avut efecte multiple, asupra băncilor, asupra companiilor, asupra comportamentului oamenilor, asupra economiilor naționale și asupra întregii planete. Iar pandemia de COVID-19 din 2020 a continuat și în 2021, pentru ca 2022 să aducă război la graniță, criză energetică, inflație, majorări de dobânzi și creșterea ratelor bancare.

2020, an marcat puternic de pandemia de COVID-19, a adus o scădere a profitabilității băncilor, precum și continuarea consolidării și restructurării în banking, în timp ce creditarea și activele au crescut, dar cu un ritm încetinit. Practic, 2020, primul an pandemic, a adus pentru sistemul bancar o scădere a profitului cu circa 20%, de la 6,3 miliarde de lei în 2019 până spre 5 miliarde de lei în 2020, în condițiile deteriorării mediului macroeconomic, în contextul pandemiei de coronavirus, care a impus constituirea unor provizioane mai mari la nivelul băncilor pentru eventuale dificultăți viitoare ale clienților în rambursarea creditelor.

Câștigurile băncilor din 2020 veneau pe fondul unei creșteri moderate a creditării, a scăderii dobânzilor, și în contextul declinului economiei, din cauza blocajului determinat de pandemia de coronavirus. Creditarea privată totală încetinise în 2020, ritmul mediu de creștere pe întregul an fiind de circa 5%, iar economia României scăzuse cu circa 4% față de 2019. În anul 2020, 183 de sucursale și agenții bancare au dispărut și 456 de salariați au plecat din banking. Cu toate că pandemia de COVID-19 a continuat și în 2021 (cu o intensitate totuși mai temperată), sistemul bancar s-a repliat rapid, marcând cifre record pe mai multe paliere. La sfârșitul anului 2021, profitul net la nivelul sistemului bancar românesc marca un record istoric de circa 8,2 miliarde de lei, potrivit datelor BNR, în creștere cu peste 60% față de câștigul din 2020, iar activele au urcat la un vârf de 639,7 mld. lei. Acesta era cel mai bun profit anual pentru bănci.

În termeni anuali, până în 2020 cel mai mare profit la nivelul întregului sistem bancar a fost în 2018, când câștigul pentru întregul an s-a apropiat de 7 mld. lei (6,83 miliarde de lei). Întrebarea era de unde au făcut băncile profituri record în pandemie în condițiile în care dobânzile erau în 2021 încă mici? De obicei, câștigurile mari obținute de instituțiile de credit au fost, în general, corelate și cu ascensiunea creditării și a economiei. Creditarea a crescut pe ansamblul întregului an 2021 cu un ritm mediu de creștere de 10,7%, cel mai mare din ultimul deceniu, dublu față de avansul creditării din 2020.

Pe de altă parte, economia a înregistrat un avans de aproape de 6% în 2021, sub așteptări. Însă, o influență importantă, excepțională, asupra creșterii câștigurilor băncilor a venit în 2021 din costuri mai mici cu riscul, respectiv din reversarea unor provizioane, adică trecerea acestora pe venituri, după ce în primul an pandemic, 2020, costurile mari cu riscul, respectiv banii puși deoparte pentru acoperirea creditelor neperformante potențiale, presau pe câștigurile băncilor. Practic, în anul pandemic 2021 băncile au eliberat provizioane și au majorat profiturile cu până la 60%, în timp ce după criza anterioară din 2009, băncile au avut ani cu pierderi.

Deși profiturile au urcat la niveluri record, restructurarea în banking a continuat. Pe parcursul întregului an 2021, un număr de 180 de sucursale și agenții bancare au fost închise și 1.011 de salariați au plecat din sistem. Dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat în 2020 și în 2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară și nu numai, în ultimii ani ajustarea rețelei teritoriale a băncilor a venit și în urma tăierii costurilor, dar și pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor și achizițiilor, precum și în urma tranzacțiilor cu portofolii. Numărul băncilor de pe piața românească a coborât la 34.

Creditarea privată totală încetinise în 2020, ritmul mediu de creștere pe întregul an fiind de circa 5%, iar economia României scăzuse cu circa 4% față de 2019. În anul 2020, 183 de sucursale și agenții bancare au dispărut și 456 de salariați au plecat din banking.

2022 a adus pentru bănci, pe frontul profitului, noi recorduri. După primele 9 luni din 2022 câștigul băncilor a marcat un nou vârf istoric, de aproximativ 7,6 mld. lei, în creștere cu circa 20% față de profitul din 9 luni/2021. Activele băncilor au urcat la un maxim istoric de 679,3 mld. lei în 9 luni/2022, în condițiile creșterii creditării cu un ritm mediu de 16% an/an. Iar rata de solvabilitate  unul dintre cei mai importanți indicatori urmăriți de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituție de credit  a coborât în septembrie 2022 până la 21,2%, sub  nivelul din 9 luni/2021, de peste 23%. Nivelul solvabilității este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spațiu pentru continuarea creditării economiei. La nivelul întregului sector bancar sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susținută creditarea mai puternic. Raportul credite/depozite era la finalul primelor 9 luni din 2022 de 73,4%, mai mare decât nivelul din 9 luni/2021, de 68,6%, acest raport rămânând în jurul a 70% în ultimii doi ani, semn că deși a crescut, nivelul creditării nu a reușit să ajungă volumul depozitelor bancare. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite și depozite depășea 100%, iar din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an.

Pe de altă parte, contrar multor estimări, rata medie a creditelor neperformante (NPL – non-performing loans) în sistemul bancar românesc nu a crescut în ultimii ani de criză, ci a scăzut, coborând în 2022 sub 3% din total împrumuturi, potrivit datelor BNR. Conform celor mai recente statistici disponibile, în septembrie 2022 rata NPL a coborât la 2,82%, cel mai scăzut nivel din acest an, dar și cel mai scăzut nivel de după anul 2009, când semnele crizei financiare globale precedente se simțeau pe piața locală. Comparativ, în 2014 rata NPL trecea de 20% din total credite. Însă, deși rata NPL a rămas la niveluri scăzute în 2022, oscilând pe parcursul anului între 2,8% și 3,4% din total credite, ca și în celelalte crize economice, și în noul context economic caracterizat de creșterea inflației, majorarea dobânzilor și a ratelor bancare, precum și încetinirea economiei anticipată pentru 2023, în perspectivă pot să se înmulțească insolvențele și disponibilizările, cu impact asupra creșterii ratei NPL în anii următori. Rata NPL a coborât în 2022 și sub nivelul din decembrie 2021, de 3,35%, precum și sub valoarea din decembrie 2020, de 3,83%. Tendința de scădere a ratei NPL din ultimii ani s-a produs după ce în perioada crizei economice anterioare din 2008/2009 unu din cinci credite eșuase în categoria neperformantelor, devenind o problemă majoră pentru sistemul bancar.

Menținerea ratei NPL la valori scăzute în 2020 și 2021, ani afectați de pandemia de COVID-19, a fost influențată și de moratoriile de amânare a ratelor bancare, și de flexibilizarea cadrului prudențial realizată de BNR, creditele amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni nefiind considerate problematice/neperformante astfel că băncile nu a trebuit să pună bani deoparte provizionându-le. Această flexibilizare, decisă în 2020, a continuat și în 2021, însă nu și în 2022. Probleme pot apărea în viitor dacă unii debitori  persoane fizice sau companii  afectați de impactul economic negativ al inflației, de creșterea puternică a prețurilor și a ratelor bancare, nu reușesc să reia plata creditelor. Privind retrospectiv și sintetizând concluzia este că băncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale căror cifre, din păcate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflectă calitatea reală a activelor – din cauze multiple, care includ măsurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca împrumuturile neperformante să nu fie încă vizibile în bilanțuri, după cum spunea recent Dimitrios Goranitis, liderul servicii de consultanță pentru sistemul bancar și piețe de capital la Deloitte Central Europe. În aceste condiții, băncile trebuie să-și recalibreze acum metodologia IFRS9 și modelele de provizionare. Înrăutățirea climatului economic a generat creșterea riscului de credit și va duce la deteriorarea calității portofoliilor de credite, după cum anticipează reprezentantul Deloitte. 

Dar cum au văzut bancherii din top managementul unor bănci mari ultimii 3 ani, care au venit cu mai multe crize suprapuse?

„Dacă până atunci ar fi fost de neconceput să ne gândim la «work from home» într-un domeniu atât de sensibil, acesta a devenit realitate și încă foarte rapid. Iar acest nou sistem este aplicat parțial și în prezent.”

Vorbind acum despre anul 2020, Claudiu Cercel, director general adjunct al băncii românești cu capital francez, BRD-SocGen, amintește de volatilitatea extremă pe care au cunoscut-o piețele financiare după debutul pandemiei de coronavirus în Occident, fără precedent după 1990. Totodată, el aduce în discuție și noul mod de lucru în sălile de trading ale băncilor sau altor actori financiari instituționali. „Dacă până atunci ar fi fost de neconceput să ne gândim la «work from home» într-un domeniu atât de sensibil, acesta a devenit realitate și încă foarte rapid. Iar acest nou sistem este aplicat parțial și în prezent.” Un alt element care a caracterizat anul 2020, în viziunea lui Claudiu Cercel, a fost schimbarea paradigmei dominante cu privire la globalizare.

„Acel an a dat startul dezabsolutizării conceptuale a lanțurilor economice lungi, independente de geopolitică, și inițierea unei tendințe către blocuri economice în care regionalizarea, «friendshoring-ul» și asocierea pe bază de valori comune de societate și instituționale devin referențiale de decizie în legătură cu restructurarea sistemelor de afaceri.”

Și, în fine, continuă directorul adjunct al BRD, o altă caracteristică a anului 2020 a fost cantitatea fără precedent de bani puși pe piață prin «quantitative easing» (relaxare-cantitativă  n.red.) de către principalele bănci centrale occidentale. „În numai doi ani, bilanțurile acestora au crescut cu mai mult de 10 trilioane de dolari. Această imensă creație monetară a stabilizat atunci economiile lumii, dar este principalul combustibil al marii inflații pe care o trăim astăzi”, concluzionează Claudiu Cercel, directorul adjunct al celei de-a treia cea mai mare bancă din România.

„2020 a arătat cât de important este conceptul de reziliență în viața oricărei organizații și importanța existenței unor planuri robuste de asigurare a continuității activității.”

Și pentru Mircea Busuioceanu, vicepreședinte al Raiffeisen Bank responsabil cu riscul, anul pandemic 2020 a fost memorabil și a avut o semnificație aparte, după cum mărturisește acum. „În primul rând, 2020 a adus manifestarea unui eveniment de timp «white swan», lucru pe care nu îl întâlnești foarte des în carieră,
mă refer aici la pandemia COVID-19 și tot ce am trăit cu toții.  În al doilea rând a fost extraordinar să experimentez dinamica de adaptare a organizației noastre și a societății la un astfel de eveniment și modul în care au fost accelerate anumite trenduri (digitalizare, lucrul de acasă). Nu în ultimul rând, 2020 a arătat cât de important este conceptul de reziliență în viața oricărei organizații și importanța existenței unor planuri robuste de asigurare a continuității activității”, spune acum vicepreședitele Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă după active.

„2020 ne-a echipat cu un set de cunoștințe specifice și pot spune că pentru o situație atât de dificilă, care ar fi provocat mari probleme înainte de 2020, după 2020 vom putea spune: asta-i tot?”

La rândul lui Gyula Fatér, CEO al OTP Bank, spune acum despre 2020 că ar fi cu siguranță anul despre care ar vrea să le povestească strănepoților lui. „2020 a fost un an plin de lecții, un an pentru care MBA-urile și manualele de management nu te pot pregăti, un an care nu poate fi simulat sau prototipat. Criza nu a apărut. A venit brusc și a fost nevoie să reacționăm extrem de rapid, fără să știm care va fi următoarea evoluție. Am fost uimit ce resurse profunde putem mobiliza. 2020 ne-a echipat cu un set de cunoștințe specifice și pot spune că pentru o situație atât de dificilă, care ar fi provocat mari probleme înainte de 2020, după 2020 vom putea spune: asta-i tot? În perioada Covid, am traversat diferite etape mentale. Îmi amintesc bine perioada în care au început să apară știrile economice mai optimiste”, a mărturisit șeful OTP Bank, a noua cea mai mare bancă din România.

„Eu cred că noi, ca sistem bancar, în mod evident a trebuit să fim soluție, în această criză nouă.”

Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România și director general al Rețelei Internaționale a grupului elen Alpha Bank spunea în 2020 într-un interviu pentru BM că în criza nouă adusă de pandemia de coronavirus sistemul bancar a devenit o soluție și nu a mai fost o problemă, ca în criza din 2008-2009. Concret, sistemul bancar a trebuit să se replieze extrem de rapid, spunea el, și să exercite cel puțin două roluri: rolul de amortizor al șocului pandemiei, care s-a manifestat în principal prin lansarea moratoriului de amânare a ratelor bancare (un element de noutate față de criza precedentă din 2008/2009), și rolul de accelerator al relansării economiei, în cea de-a doua fază. „Eu cred că noi, ca sistem bancar, în mod evident a trebuit să fim soluție, în această criză nouă. Noi nu mai jucăm rolul de problemă, așa cum a fost în criza din 2008-2009. Acesta a fost un element de noutate față de celelalte crize. Al doilea rol, la fel de important, pe care sistemul bancar a început să îl joace de ceva timp, este rolul de trambulină de relansare a creșterii economice, adică un fel de accelerator de acțiuni care sa conducă la creșterea economică.” Practic, sistemul bancar a acționat, de fapt, pe ambele pante ale V-ului evoluției economiei de care se discuta: pe prima parte a V-ului, cea descendentă, funcționând ca un fel de amortizor, încercând să contribuie și să țină cât mai mult situația sub control astfel încât să nu se accentueze căderea, iar pe panta de creștere, pe panta a doua a V-ului, funcționând ca un fel de accelerator, ca un fel de trambulină de relansare economică, susținea Oprescu.Iar sistemul bancar a jucat acest rol nu numai în România, ci peste tot în Europa. „Cred că peste tot s-a conștientizat brusc că un sistem bancar solid, puternic, bine ancorat în societate, este în mod evident calea prin care se atenuează șocul și se accelerează revenirea economică sau reluarea creșterii economice, mai ales în țările europene unde intermedierea financiară se face cu preponderență (peste 75%) pe canalul sistemului bancar.”

„2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza prețurilor la energie, spirala inflaționistă la nivel global și creșterea dobânzilor, precum și perspectiva unei recesiuni globale.”

Pandemia – cu restricții administrative, cu închiderea temporară a unor sectoare întregi de activitate  a fost un stress-test pentru economie și pentru antreprenori care ne-a pus la încercare capacitatea de a ne adapta și a ne reinventa, spune Bogdan Neacșu, directorul general al CEC Bank și președintele Asociației Române a Băncilor (ARB). „Zic că am trecut cu brio acest stress-test: nu am rămas fără cele esențiale și nici nu am văzut foarte multe firme care să se închidă și angajați care să rămână pe drumuri. Iar sistemul bancar a fost parte din soluție prin faptul că a continuat să finanțeze economia într-un ritm susținut. Și asta mi-a dat încredere că economia este un organism viu și că se poate adapta”, mărturisește el. După ce 2020 și 2021 au fost marcați de pandemia de coronavirus, într-o mai mare sau mai mică măsură, cu toate implicațiile aferente, anul 2022 a adus război, criza energetică, inflație mare și majorarea dobânzilor bancare. „2022 se apropie de sfârșit. Și, după provocările ridicate de pandemie, mi-aș fi dorit să fie un an de revenire la normalitate, de reașezare a lucrurilor pe un făgaș normal, mai liniștit. Dar n-a fost să fie …”, mai spune Bogdan Neacșu, șeful CEC Bank. El recunoaște că nu se aștepta ca, după pandemie, atât de repede, să fim loviți de noi provocări: „2022 ne-a adus conflictul din Ucraina, criza prețurilor la energie, spirala inflaționistă la nivel global și creșterea dobânzilor, precum și perspectiva unei recesiuni globale.” Sunt situații cu care nu ne-am mai confruntat. Inflație și dobânzi de 20-30% și chiar de peste 200% s-au mai văzut în România în primul deceniu de tranziție, însă ce este nou este inversarea de trend și faptul că am trecut de la o perioadă cu inflație la un nivel redus și relativ stabilă, la o ascensiune rapidă a prețurilor, combinată cu perspectiva unei recesiuni, explică șeful CEC Bank, instituție de credit care a urcat în top anul trecut devenind a șasea cea mai mare băncă după active din România. „Deci în loc să ne relaxăm, ne vom cupla din nou centura de siguranță pentru că avem în față un drum cu noi provocări. Și faptul că am reușit să trecem cu bine peste provocările economice ale pandemiei mă face să fiu încrezător că le vom depăși și pe acestea. Ce nu ne doboară, ne face mai puternici!”, concluzionează șeful CEC Bank și al ARB.

„Și tocmai în contextul acestor provocări, noi, în Garanti BBVA, am învățat să lucrăm mai bine în echipă, să ne pEse mai mult unii de alții, să empatizăm și să nu stăm deoparte, ci să ne implicăm în a face lucrurile mai bine pentru noi, familiile noastre, colegii și, desigur, pentru clienții noștri”

Mustafa TiftikcioĞlu, CEO al Garanti BBVA România, caracterizează anul 2022 prin trei cuvinte cheie: mobilizare, reinventare și dezvoltare. O serie de crize interconectate au modelat anul 2022, spune el, între acestea numărându-se criza din sănătate, conflictul militar, criza energetică și provocările generate de creșterea inflației. Românii sperau că anul acesta va însemna începutul unei ere mai bune, după doi ani de pandemie globală. Cu toate acestea, au apărut noi provocări și cu toții a trebuit să învățăm să le depășim și să fim cea mai bună versiune a noastră în fiecare zi, continuă șeful Garanti BBVA România. „Și tocmai în contextul acestor provocări, noi, în Garanti BBVA, am învățat să lucrăm mai bine în echipă, să ne pase mai mult unii de alții, să empatizăm și să nu stăm deoparte, ci să ne implicăm în a face lucrurile mai bine pentru noi, familiile noastre, colegii și, desigur, pentru clienții noștri”. Personal, Mustafa Tiftikcioğlu spune că a învățat în 2022 că provocările vin atunci când te aștepți mai puțin și chiar dacă crezi că ai văzut și ai experimentat totul, neașteptatul poate apărea de oriunde. Și depinde de tine să te adaptezi, să te reinventezi și să te dedici pe deplin în ceea ce faci, cu încredere și optimism că poți depăși provocările și, mai mult, poate ieși chiar ceva bun din toate acestea. „De fapt, dacă privim în urmă, observăm că toate provocările prin care am trecut au adus și părți bune. Am învățat să lucrăm de la distanță, ne-am reinventat serviciile cu ajutorul tehnologiei, am devenit mai empatici și am învățat să ne gestionăm mai bine cheltuielile și economiile. Cred cu tărie că tot ce s-a întâmplat până acum a făcut parte din experiențele prin care a trebuit să trecem pentru a deveni cine suntem acum și nu aș schimba nimic în modul în care am acționat”, concluzionează șeful Garanti BBVA România, bancă aflată în apropierea topului 10 al celor mai mari bănci din piața românească.