20 de ani care au schimbat businessul românesc: juridicul a ajuns la masa deciziilor, iar liderii învață să navigheze într-o lume mai complexă

Ultimii 20 de ani au schimbat profund mediul de business din România. Aderarea la Uniunea Europeană, criza financiară din 2008, digitalizarea accelerată, apariția fintech-urilor, tranziția energetică, inteligența artificială și noile valuri de reglementare au remodelat aproape toate industriile.

În paralel, și profesia juridică a trecut printr-o transformare majoră. Dacă în trecut rolul avocatului sau al juristului era asociat în principal cu interpretarea legislației și gestionarea conformității, astăzi funcția juridică este implicată direct în luarea deciziilor de business, în gestionarea riscurilor și în construirea strategiilor de dezvoltare.

Aceasta a fost una dintre concluziile videoconferinței „Cum s-a schimbat mediul de business în ultimii 20 de ani? Dar rolul de lider? Care sunt perspectivele în dreptul de business?”, organizată de Reff & Asociații l Deloitte Legal și Ziarul Financiar.

Pentru Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova, această transformare se vede cel mai clar în relația dintre avocat și client, care a devenit una mult mai profundă decât simpla furnizare a unui serviciu profesional. „Un avocat este o persoană loială care își susține clientul, uneori chiar expunându-se pe sine însuși, și care construiește ceva profund, nu doar tranzacțional, în relația cu cel pe care îl asistă.”

Evoluția mediului de afaceri a schimbat și așteptările pe care companiile le au de la consultanții lor juridici, spune Cătălin Oroviceanu, partener și fondator al Sarmis Capital. „Dacă mă gândesc la rolul avocatului și la evoluția lui în ultimii 20 de ani, cred că, pe măsură ce a crescut piața, s-a schimbat și rolul avocatului. Nu toți avocații au pornit sau au rămas în aceeași zonă. S-a trecut de la un avocat care analiza documente, rapoarte și anumite acte, ajutat eventual de alți specialiști, la un rol în care avocatul tinde să meargă și spre partea comercială.”

Transformarea este vizibilă și din interiorul organizațiilor. Pentru multe companii, juridicul nu mai este un departament care intervine la finalul procesului decizional, ci unul care participă la construirea acestuia. „Am trecut de la funcția de interpret al regulilor la rolul de arhitect al deciziilor. Astăzi, funcția juridică face parte integrantă din strategia de business și din strategia de risc a organizației”, a afirmat Ciprian Chiorean, director juridic al CEC Bank.

Puține sectoare ilustrează mai bine ritmul schimbării decât industria auto, unde agenda companiilor este astăzi complet diferită față de cea de acum 20 de ani. „Să ne imaginăm că acum 20 de ani, când vorbeam despre mașini, discutam despre viteză, dimensiune, capacitatea motorului, consumul mediu și multe altele. Acum, punctul de focalizare este pe gramele de CO2 și respectarea normelor. Și apoi, desigur, vor urma și alte schimbări, dar este o transformare majoră în orientarea industriei, urmată de electrificare”, arată Mihai Bordeanu, Managing Director, Dacia South Eastern Europe.

În energie, schimbările au fost la fel de profunde. Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, consideră că ultimele două decenii au fost marcate de transformări structurale care au redefinit întregul sector. „Acum aproape 20 de ani a avut loc revoluția gazelor de șist în Statele Unite, o transformare determinată de tehnologie și geologie care a schimbat fundamental poziția SUA, transformând-o din importator net în exportator net atât de petrol, cât și de gaze. Acest lucru a modificat și o parte din echilibrul geopolitic din domeniul energiei. În plus, lumea s-a concentrat tot mai mult pe tranziția energetică și pe decarbonizare, în contextul combaterii schimbărilor climatice. Mai recent, vedem China orientându-se tot mai mult către ceea ce am putea numi un «electrostat», parțial și pentru că nu dispune de resurse semnificative de combustibili fosili. În acest caz, decarbonizarea a fost integrată într-o strategie mai amplă de securitate energetică. Acestea sunt, în sine, trei dinamici foarte importante care au modelat sectorul energetic.”

Dincolo de transformările sectoriale, unul dintre cele mai importante momente pentru economia românească rămâne aderarea la Uniunea Europeană, proces care, odată finalizat, a facilitat creșterea economică a țării și îmbunătățirea condițiilor de viață pentru mulți cetățeni. „Se împlinesc aproape 20 de ani de când am aderat la Uniunea Europeană, iar acest moment a reprezentat probabil cea mai rapidă perioadă de dezvoltare a prosperității sau, mai bine spus, a contextului care a făcut posibilă prosperitatea. Acest lucru a condus la o serie semnificativă de realizări care pot fi măsurate din perspectiva convergenței reale. PIB-ul este astăzi aproape de 400 de miliarde de euro, de patru ori mai mare decât era acum 20 de ani”, a spus Sergiu Manea, CEO-ul BCR.

Ultimele două decenii au adus însă nu doar creștere și transformare, ci și perioade de criză care au testat reziliența organizațiilor și a liderilor.

Pentru Robert Ioniță, General Counsel al NEPI Rockcastle, pandemia a reprezentat unul dintre momentele care au schimbat profund modul de lucru și de colaborare. „Perioada 2020–2021 a fost una foarte dificilă și a schimbat și modul în care interacționăm. (…) Pandemia a schimbat modul în care interacționăm, cu bune și cu rele. Suntem, probabil, mai eficienți. În același timp, existau beneficii clare în faptul că petreceam mai mult timp împreună”, a explicat Robert Ioniță, General Counsel, NEPI Rockcastle.

Și pentru profesioniștii din Deloitte perioada pandemiei a adus dificultăți profesionale, dar și personale. Totodată, o perioadă atât de dificilă a fost un bun moment de reflecție asupra modului în care companiile fac business. „Nu am cum să găsesc o perioadă mai dificilă decât aceea. Pentru mine a fost și mai stranie, fiindcă veneam după șase luni de sabatic, cu tot felul de planuri și gânduri, iar viața mi-a arătat că îți poți propune ceva, dar apoi trebuie să gestionezi ceea ce îți oferă ea. Partea bună este că am depășit cu succes perioada respectivă și am continuat să creștem“, Andrei Burz-Pînzaru, partener, Reff & Asociații I Deloitte Legal.

Pentru Georgiana Singurel, Partener, Reff & Asociații Î Deloitte Legal, perioada pandemiei a readus în prim-plan faptul că o companie poate să iasă întărită dintr-o perioadă de criză, și nu doar slăbită. „Dacă există o lecție pe care am învățat-o atunci, aceasta este că reziliența nu înseamnă doar să reziști unei crize, ci să ieși din ea mai puternic.“   

Sergiu Manea, CEO, Banca Comercială Română

► Miza reală pentru perioada următoare este că modelul care a făcut posibil acest progres și-a epuizat într-o anumită măsură potențialul. Acum încercăm să înțelegem ce urmează și cum putem construi o Românie capabilă să performeze în noul ciclu care se conturează.

► Cred că aceasta este o întrebare pe care ar trebui să ne-o adresăm mai des. Este evident că prețul nu mai reprezintă un avantaj competitiv pentru România. Și mă bucur să pot spune că am demonstrat că valoarea poate fi un avantaj competitiv pentru țara noastră.

► Marea întrebare este cum putem scala din nou crearea de valoa-re pentru un eco-sistem mai larg.

► În ceea ce privește industria noastră, am trecut printr-o serie de transformări, atât specifice, cât și sistemice. Din perspectivă sistemică, criza din 2008 a condus la o schimbare completă a cadrului de reglementare, care a transformat conformitatea într-o investiție permanentă, într-un capitol de investiții structurat.

Iulia Simion, Legal Counsel, Ingka Group, IKEA

► Facilitatorul nu este cel care elimină un risc, ci cel care îl transformă în ceva măsurabil, negociabil și acceptabil. A deveni facilitator uneori presupune să acceptăm sau chiar să luăm asupra noastră anumite decizii despre care știm că implică riscuri care nu vor fi complet acoperite.

► Asta înseamnă că trebuie să fim confortabili cu ideea că deciziile pe care le facilităm vor avea consecințe juridice și că nu le putem preveni pe toate.

► Avocatul devine manager, aș spune eu, în acel moment în care nu spune doar „nu”, el propune soluții, iar acele soluții permit realizarea obiectivului de business în condiții care sunt cunoscute și controlate. Exemplu concret: vrem să intrăm într-o piață nouă, cu riscuri. Cineva ar putea spune „Nu, riscul este prea mare. Stop!.” Acolo se oprește povestea.

Mihai Bordeanu, Managing Director, Dacia South Eastern Europe

► Ciclurile de planificare sunt mult mai scurte, iar dezvoltarea unei mașini astăzi durează
2 ani în loc de 4 sau 5 ani, ca acum 20 de ani. Deci, o transformare majoră în industrie.

► Preferințele clienților se schimbă. Și pot da un exemplu, acum 20 de ani, doar 10% dintre clienții europeni preferau un SUV. Acum vorbim de 50%, deci unu din doi.

► În ultimii 20 de ani, am văzut alianțe care, unele dintre ele, s-au destrămat, dar încă avem Stellantis, un competitor uriaș.

► Să ne imaginăm că acum 20 de ani, când vorbeam despre mașini, discutam despre viteză, dimensiune, capacitatea motorului, consumul mediu și multe altele. Acum, punctul de focalizare este pe gramele de CO₂ și respectarea normelor. Și apoi, desigur, vor urma și alte schimbări, dar este o transformare majoră în orientarea industriei, urmată de electrificare.

Victor Căpitanu, cofondator și codirector executiv al One United Properties

► Dacă trebuie să reflectez asupra acestor 20 de ani, economia a crescut într-adevăr de patru ori, iar România a pornit ca una dintre cele mai sărace țări din Europa și a devenit una dintre, să spunem, economiile puternice din Europa Centrală și de Est, cu o putere de cumpărare a populației în creștere.

► Și, gândindu-mă la sectorul imobiliar, dacă te întorci acum 20 de ani, îți amintești că era un sector total neorganizat și haotic. Apoi, în anii 2006–2008, a fost o bulă speculativă care, din păcate, a scos din piață mulți jucători. O mare parte dintre aceștia au dat faliment în urma crizei financiare globale.

► Aceasta a fost, însă, oportunitatea pentru noi să începem această afacere. Ne-am dat seama că este o oportunitate care apare o dată în viață, așa că atunci am început One United Properties.

Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

► În special în cazul gazelor naturale, schimbările au fost semnificative. Petrolul a fost întotdeauna un produs global, la fel și carburanții, pentru că sunt ușor de transportat pe mare. Gazele naturale au fost, în trecut, o afacere bazată pe conducte și, prin urmare, una regională.

► Însă extinderea pieței LNG (gaz natural lichefiat) a transformat gazul într-un produs mult mai global, cu mecanisme de preț tot mai influențate de piața internațională.

► Acestea sunt câteva dintre marile transformări care au avut loc în sectorul energetic la nivel global.

► În ultimii ani am asistat și la perturbări majore ale cererii și ofertei. Aș menționa trei exemple: pandemia de COVID-19, care a provocat o perturbare majoră a cererii; războiul din Ucraina, care a generat o perturbare semnificativă pe piața gazelor, în special pentru Europa; iar acum traversăm o nouă perioadă de instabilitate în Orientul Mijlociu, care are implicații la nivel global.

Cătălin Oroviceanu, Partener și Fondator Sarmis Capital

► Cred că tehnologia pune o amprentă asupra vieții avocaților. Faptul că ești conectat imediat cu clientul poate aduce o presiune nedorită.

► Pe lângă acest aspect al relațiilor interumane, cred că ne mai împiedică și folosirea spiritului de avocat. Când te duceai la sediul clientului, mai vedeai oameni.

► Dacă mă gândesc la rolul avocatului și la evoluția lui în ultimii 20 de ani, cred că, pe măsură ce a crescut piața, s-a schimbat și rolul avocatului. Nu toți avocații au pornit sau au rămas în aceeași zonă.

► S-a trecut de la un avocat care analiza documente, rapoarte și anumite acte, ajutat eventual de alți specialiști, la un rol în care avocatul tinde să meargă și spre partea comercială. Încearcă să aibă un dublu rol și să înțeleagă mai bine fiecare client ce-și dorește.

Alin Ușeriu, Fondator, Asociația Tășuleasa Social

► Cred că au existat trei etape în cei 26 de ani de când am fondat Tășuleasa Social.

► Primii zece ani au fost de activism. Activismul este foarte important în orice societate, dar eu nu aveam nici confortul și nici distanța necesară. Nu locuiam într-un oraș, ci în mijlocul problemelor despre care vorbeam.

► Mi-am dat seama că primeam, pe bună dreptate și în mod legitim, bani pentru că promiteam anumite soluții. Problema era că, de multe ori, nu reușeam să le găsesc.

► Atunci am trecut la construcție. O construcție care, bineînțeles, pornea tot de la greșelile și nevoile societății.

► Am pus laolaltă mai multe elemente, pentru că Tășuleasa Social are în ADN-ul său componenta socială. Dar mi-am dat seama că socialul nu înseamnă doar sărăcie.

► Socialul este strâns legat de educație și, mai departe, de mediul în care trăim.

► A patra valoare pe care am considerat că trebuie să o facem vizibilă este cultura.

Ciprian Chiorean, director juridic, CEC Bank

► Le spun adesea colegilor mai tineri că eu sunt un jurist din secolul trecut. Sună poate ciudat, dar este adevărat. Am terminat facultatea în 1999 și profesez de atunci. Practic, întreaga mea perioadă de formare universitară s-a desfășurat în secolul trecut.

► Și, apropo de viteza cu care evoluează tehnologia, îmi amintesc că la vremea respectivă încă lucram cu faxul și cu primele forme de data room.

► Mai mult decât atât, când mi-am susținut lucrarea de licență, în 1999, nu existau programe legislative informatice precum cele pe care le folosim astăzi. Mergeai la bibliotecă, luai Legea societăților și, pentru a obține forma actualizată, decupai modificările legislative publicate ulterior și le lipeai peste textul inițial. Așa îți construiai forma consolidată pe care o studiai și o interpretai.

► Așadar, tehnologia a evoluat extraordinar și în domeniul nostru.

Robert Ioniță, General Counsel, NEPI Rockcastle:

► Cred că avocații care nu folosesc inteligența artificială vor dispărea și vor fi înlocuiți de avocații care o folosesc. Deja nu mai este o opțiune. Practic, pe lângă ceea ce până de curând era așteptat de la un avocat, în principal cunoștințe tehnice, expertiză juridică și înțelegerea businessului, adăugăm acum o nouă dimensiune: abilitatea de a utiliza aceste instrumente.

► Dacă aș susține acum un interviu de angajare, printre întrebările pe care le-aș adresa unui candidat s-ar număra și următoarele: dacă lucrează cu workflow-uri, dacă a creat vreodată un playbook, dacă poate construi agenți AI, cum utilizează diferite skilluri și așa mai departe. Sunt lucruri despre care, în urmă cu doar doi ani, nici măcar nu vorbeam.