Doar 2% dintre tinerii români lucrează și studiază în același timp, față de media europeană de 25%. De unde vine această discrepanță? Ana, 27 de ani: În timpul licenței programul nu îți permite să te angajezi, iar la master deja ți se cere experiență. Fără puțin noroc, sunt slabe șanse să te angajezi din timpul facultății

Un sfert dintre tinerii europeni lucrează și studiază simultan, față de doar 2,4% în România, care ocupă ultimul loc la acest capitol, arată o statistică Eurostat cu date aferente anului 2024. Înaintea României, în clasament se situează Grecia (6%) și Croația (6,4%).

Țările de Jos (74%), Danemarca (56%) și Germania (46%) au înregistrat cele mai mari ponderi ale tinerilor care muncesc și studiază simultan.

Dar de unde vine această discrepanță și de ce nu reușesc mai mulți tineri români să se angajeze în timpul studiilor?

„Eu m-am angajat la aproape un an după ce am terminat masterul. În timpul licenței aveam un program nu tocmai uniform – cursuri dimineața, apoi aveam uneori și fereastră de câteva ore și când aveam laboratoare stăteam și până seara târziu în facultate. La master mi-am tot căutat job, dar deja ți se cere experiență, deși tu nu ai lucrat niciodată. Fără puțin noroc, sunt slabe șanse să te angajezi din timpul facultății”, povestește Ana, în vârstă de 27 de ani.

Și pentru Victor, un tânăr în vârstă de 28 de ani, drumul către a găsi un job în domeniul studiat în timp ce era student a fost unul lung și anevoios.

„M-am lovit de foarte multe refuzuri, mergeam des la interviuri în speranța că de data asta va fi cu noroc, însă toți îmi spuneau același lucru: nu aveți destulă experiență”, spune el.

Datele Eurostat arată, totodată, și că puțin peste 70% dintre tinerii din UE se aflau în afara forței de muncă în 2024, iar 3% erau șomeri (disponibili să înceapă un loc de muncă și aflați în căutarea activă a unuia) pe durata studiilor.

Cele mai mari ponderi ale tinerilor aflați în educație formală care erau șomeri, disponibili să lucreze și în căutarea activă a unui loc de muncă, s-au înregistrat în Suedia (14%), Finlanda (10%) și Danemarca (9,6%).

La polul opus se află România, Croația, Cehia și Ungaria, țări în care procentul de tineri care își căutau un loc de muncă în timpul studiilor scade sub 1%, arată aceleași date.

În grupa de vârstă 15–19 ani, cei mai mulți tineri sunt concentrați pe școală. Astfel, 74% dintre fete și 70% dintre băieți rămân în afara forței de muncă – adică nu lucrează și nici nu caută activ un loc de muncă – în timp ce sunt în educație.

Totuși, există și excepții. Maria Beldiman, elevă în clasa a XII-a, în vârstă de 18 ani, lucrează de un an ca barista și spune că a căutat acest job dintr-o nevoie de independență financiară.

„M-am angajat din dorința de a avea bani. De mică am simțit dorința asta. Am avut suportul părinților, dar până la un punct. Locuiesc în continuare cu ei, dar am ales să îmi câștig singură banii pentru dorințele și micile plăceri“, povestește tânăra.

Pe măsură ce înaintează în vârstă, în grupa 20–24 ani, tot mai mulți tineri încep să intre pe piața muncii, chiar dacă încă studiază, potrivit Eurostat. Proporția celor din afara forței de muncă scade la aproape 30% pentru femei și circa 25% pentru bărbați. În această categorie, lucrau în paralel cu studiile aproape 20% dintre femei și 17% dintre bărbați.

În grupa 25–29 ani, munca devine deja ceva obișnuit pentru majoritatea tinerilor: rata de angajare, arată aceleași date, ajunge la 62% pentru femei și aproape 72% pentru bărbați. Tot aici, ponderea femeilor care sunt în afara forței de muncă și nici nu mai sunt în educație formală este mai mare decât în cazul bărbaților: 16% față de aproape 7%.

Datele arată că femeile participă mai mult la educația formală decât bărbații. Totuși, atunci când nu mai sunt la studii, femeile au o probabilitate mai mică să fie angajate sau să își caute un loc de muncă, lucru care se vede în rate mai mici de ocupare și un nivel mai mare de inactivitate comparativ cu bărbații.