12 ani cu Business Magazin. Oamenii pe care am mizat

De-a lungul anilor, Business Magazin a scris mii de articole despre oameni care aveau sau promiteau cariere excepționale, atât în paginile revistei, cât și în cele ale cataloagelor. Mulți dintre ei și-au continuat traiectoria ascendentă și au confirmat fie la nivel național, fie internațional că pariul nostru a fost corect.

Este imposibil să amintim de toți, așa că vom alege câteva povești.

CĂLIN DRĂGAN este representative director, president și CEO al Coca-Cola East Japan (CCEJ), o companie formată din fuziunea a patru îmbuteliatori din partea de est a Japoniei. Într-un articol publicat pe 30 septembrie 2016, Bloomberg scria cum „Coca-Cola West Co. a agreat să cumpere Coca-Cola East Japan Co.

Într-un swap de acțiuni cu valoarea de circa 270 de de miliarde de yeni – aproximativ 2,7 miliarde de dolari – pentru a îmbunătăți eficiența în competiția pe piața de sucuri a țării“. Valoarea este mai mare decât întreaga piață de sucuri din România, estimată la circa 1 miliard de euro. Drăgan este, astfel, cel mai puternic manager român din întreaga lume, așa cum puncta Business Magazin la numirea sa, în urmă cu doi ani. El s-a consacrat în mediul de business local drept primul român care a ținut frâiele filialei Coca-Cola HBC. Mai mult, a condus organizația în perioade de creștere economică, dar și în criză, iar pentru rezultatele obținute a primit o funcție de conducere în Japonia în urmă cu cinci ani; de atunci a fost promovat de trei ori. Într-un material de copertă din 2012, Călin Drăgan povestea despre aventura sa în mediul de afaceri japonez că a fost o provocare nu doar din punctul de vedere al businessului, ci și al resurselor umane. Dacă până la momentul ajungerii sale în Japonia a reușit să se bazeze „cu succes pe intuiție și puncte comune evidente“, nefiind foarte greu de găsit un numitor comun între italieni, spanioli, greci și români, „cu japonezii a fost complet diferit“. Mai ales că tot ce știa despre ei era doar din auzite, iar până în 2011 nu a avut niciun contact direct cu Țara Soarelui-Răsare. Au trecut peste 20 de ani de când managerul a început să lucreze în sistemul Coca-Cola. Proaspăt ieșit de pe băncile facultății, își amintește Călin Drăgan, țara abia intrase în era postcomunistă, „nici nu visam pe-atunci pe unde mă va duce viața“. Nu trecuse mult timp de când preluase conducerea depozitului Coca-Cola din Timișoara și brusc și-a dat seama că trebuie să vorbească limba engleză, pe care la acea vreme nu o știa – „de vorbit aș fi vorbit eu, dar problema era că nu știam o boabă din limba lui Shakespeare“, spune Drăgan, care acum își începe ziua de lucru cu un meditator de japoneză.

Business Magazin l-a prezentat în 2005 pe GEORGE HABER, cel care a construit de la zero trei companii de succes. Prima afacere a lui George Haber, a fost, potrivit articolului de copertă din Business Magazin, o discotecă improvizată în Oradea anilor ’70 – acum este un nume „de casă“ în Silicon Valley. Acolo, Haber a construit companii, le-a vândut, a ratat o afacere  cu Bill Gates și o listare la bursă. Printre companiile ale cărei baze le-a pus se numără și CompCore Multimedia, care a dezvoltat tehnologia rulării de filme pe computer și care a evoluat în așa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este „Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut“, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimată la o sută de milioane de dolari, care i-a adus reputația de cel mai bogat român din Silicon Valley și, probabil, din întreaga Americă. În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund și fondator și președinte al Crestatech. Una dintre investițiile fondului este evenVoice, o aplicație ce le permite utilizatorilor să își exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România, conduce din 2007 instituția cu active de circa 15 miliarde de lei și este o prezență constantă în topul primelor zece bănci din sistem. În urmă cu șapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră și care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generația bancherilor tineri de după Revoluție, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani. Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăți din perioada comunistă, Oprescu indică „ieșirea din aviație“ în favoarea finanțelor drept cea mai grea decizie din cariera lui; nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar și fiindcă avea șase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. A luat însă decizia pentru că și-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviației n-avea perspective să performeze și dintr-o atracție „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potențialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Ghețea, Gabriela Mateescu și alți colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii București, primul proiect de bancă străină care se înființa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înființeze divizia de bancă de investiții a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înființat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l și conducă începând din 2001, în paralel cu funcția de vicepreședinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de președinte în 2007.