100 de milioane de euro: cea mai așteptată investiție din piața farma

1 iulie 2013. 1 august 2013. 1 ianuarie 2014. 1 iulie 2014. 1 ianuarie 2015. Acestea au fost de-a lungul timpului termenele vehiculate în presă privitor la actualizarea listei de medicamente gratuite și compensate. Au trecut mai bine de 2.000 de zile de când pacienților li se ofereau ultima oară tratamente noi, ceea ce ceea ce face din România un caz unic în Uniunea Europeană și limitează egalitatea de șanse pentru pacienți.

Prin comparație, pacienții din țările vest-europene reușesc să primească gratuit sau cu grad de compensare un tratament inovator chiar în anul în care acesta a primit aprobarea de punere pe piață. Conform unui studiu bazat pe datele Federației Europene a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA), citat de Mediafax, între momentul aprobării unui medicament de către Agenția Europeană a Medicamentului și momentul când acesta poate fi prescris în regim compensat de către medici se așteaptă 392 de zile în Belgia, 206 zile în Suedia, iar în Austria doar 88 de zile.

Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Viorel Ponta, Raed Arafat și Eugen Nicolăescu au trecut prin fotoliul de la minister de la ultima actualizare a listei, din 2008. Acum e rândul lui Nicolae Bănicioiu să depășească etapa de promisiuni în care au rămas predecesorii săi și să aducă noile molecule pacienților români. Bănicioiu declara lunea trecută că în săptămâna aceasta se va ajunge la a doua etapă de actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite, urmând a fi introduse pe lista medicamentelor compensate încă 7 sau 12 molecule.

În prezent, doar 17 molecule dintre cele 170 au fost incluse în proiectul ministerului, iar ministrul Nicolae Bănicioiu spune că va anunța altele în această săptămână – „probabil că vor fi mai multe“. Oficialul guvernamental admite că s-au primit sugestii și contestații, iar a doua actualizare se va face „imediat“, când va intra în ședința de guvern: „S-au primit și anumite sugestii, anumite contestații, probabil că nu vor fi șapte medicamente. S-a creat procedura și avem OUG care va permite Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, din 29 octombrie, de la ședința de guvern din acel moment cu prioritate probabil încep acordurile cost-volum pe partea de hepatită C. Cele 12 sau câte sunt intră în momentul în care va trece HG. Spuneam de terapiile pe hepatita C, însă și aici cred că și cei care aduc aceste medicamente trebuie să fie foarte înțelegători, trebuie să știe clar care este puterea de cumpărăre a României, dar sunt convins că toată lumea este foarte decisă în a soluționa cât mai repede problema“.

Actualizarea listei de medicamente compensate ar putea genera pe termen lung un impact economic cumulat de aproximativ 0,5% din PIB, arată calculul producătorilor. Impactul pozitiv provine din creșterea participării populației la activitatea economică, ca urmare a reducerii gradului de dizabilitate, deci productivitate mai ridicată, la un număr mai ridicat de pacienți comparativ cu efectele menținerii tratamentul standard, disponibil în prezent. Pentru a obține anii de viață activi câștigați în cazul tratamentului cu molecule noi, comparativ cu tratamentul standard, durata medie de viață a pacienților suplimentari tratați cu succes trebuie ponderată cu câștigul de productivitate rezultat din reducerea indicelui de dizabilitate.

Ipoteza care stă la baza raționamentului producătorilor americani de medicamente din Local American Working Group (LAWG) este aceea că un pacient care suferă de o anumită afecțiune contribuie la activitatea economică invers proporțional cu indicele de dizabilitate, iar tratarea cu succes a afecțiunii respective determină revenirea graduală către 0 a indicelui de dizabilitate. Spre exemplu, unui pacient care suferă de hepatită C care urmează tratamentul cu succes îi va crește productivitatea cu 7,5% pe an, iar economia va câștiga 1,65 ani de viață activă pentru fiecare pacient vindecat. În cazul pacienților cu afecțiuni oncologice vizate de moleculele noi, tratamentul cu succes determină o prelungire a duratei de viață în medie cu șase luni comparativ cu tratamentul standard, așadar nu vor înregistra o creștere a productivității, iar numărul de ani de viață activi câștigați va depinde de numărul de luni de supraviețuire.

„Cele 2.000 de zile în care nu s-a întâmplat nimic din perspectiva noilor medicamente arată că nu există o diferență între stânga și dreapta. Cred că orice guvern ar trebui să fie orientat către politica de sănătate“, spune Călin Gălășeanu, director al operațiunilor locale ale Bristol-Myers Squibb și președinte al Asociației Române a Producătorilor și Importatorilor de Medicamente din România (ARPIM), care reunește 28 de companii prezente pe piața locală. Producătorii de medicamente constată că nu este normal că autoritățile se interesează de sănătate predominant în anii electorali. „Prin procesul de delistare (scoaterea unor molecule cu preț mic de pe lista de compensate – n.r.), autoritățile vorbeau despre crearea unui spațiu fiscal de 100 de milioane de euro, respectiv 450 de milioane de lei, care ar urma să fie folosit pentru contractele cost-volum. Este fără doar și poate o cheltuială pe care statul ar recupera-o. Statul nu a făcut niciun fel de investiție în acest domeniu de ani buni. Investiția în sănătate nu este un cost, pentru că medicamentele noi înseamnă eficiență mai mare, zile de spitalizare și efecte adverse mai puține. La sfârșitul zilei există posibilitate ca pacienții să fie reinserați în circuitul lucrativ și să producă, să plătească taxe și impozite, deci statul să câștige“, mai spune șeful ARPIM. Dată fiind pauza de șase ani de la ultima actualizare a listei de medicamente cu molecule inovatoare, oficialii ARPIM susțin că există o lipsă continuă în toate ariile terapeutice. În cazul hepatitei C, cu mijloacele de tratament moderne, existente în prezent la scară globală, s-ar putea trata și vindeca toate cazurile de pacienți infectați cu genotipul existent în România, însă bolnavii nu au acces la aceste terapii, ceea ce înseamnă costuri continue de tratament întrucât boala este una cronică. Statul român tratează în prezent de hepatită C circa 8.000 de pacienți folosind o terapie veche de zece ani, cu o rată de succes foarte mică, însumând o piață de circa 100 de milioane de euro.