ZF Power Summit 2020: România vrea să facă în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20, să dubleze numărul locuințelor conectate la gaz metan

♦ Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat tranșant ieri, la a noua ediție a ZF Power Summit, că România va face în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20 de ani: să dubleze numărul locuințelor conectate la gaz metan. ♦ În acest moment doar 35% din cele 8,5 milioane de locuințe din România sunt conectate la gaz metan.

Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat ieri în cadrul celei de-a noua ediții a evenimentului ZF Power Summit, în cea mai tran­șan­tă asumare făcută până acum de un oficial din energie, că în patru ani ponderea locuințelor conec­tate la gaz metan va crește de la 35% la 70%, din cele 8,5 milioane de lo­cuințe din România.

El spune că sunt deja fonduri  inițiale de la UE de200 mil. euro pentru aceste extinderi. Este cel mai puternic angajament luat vre­oda­tă de un oficial din energie pe tema dezvoltării distribuției de gaze naturale către casele românilor.

România are astăzi doar 35% din locuințe conectate la gaze, cu toate că este al patrulea producător de gaze din Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria, care  nu are deloc gaze, are 98% din locuințe conectate la gaz.

Extinderea distribu­ției de gaze este necesară și pentru industrie. Ungaria are 100.000 de km de rețea de gaze, în timp ce România are doar 50.000 de kilometri.

„Așteptăm OAT-urile (primă­riile de comune, orașe, consiliile locale și consiliile județene – n. red.) să acce­seze aceste fonduri euro­pene pentru a construi sau dezvolta rețelele de gaze din localități. Ministerul Energiei așteaptă proiecte“, a spus Virgil Popescu.

Practic, primăriile vor dezvolta aceste rețele așa cum astăzi au companiile de apă și canal.

După explicațiile ministrului, rețelele care vor fi construite de primării se vor conecta direct în magistrala de transport a Transgaz.

Cea de-a noua ediție a ZF Power Summit este organizată cu sprijinul Engie,  Amerocap, MOL, NNDKP, Biriș-Goran, Blumenfield, CEZ Group, E.ON, Enel, Fondul Proprietatea, Ijdelea Mihăilescu, Hidroelectrica, Microsoft, Marsh, Nova Power & Gas, OMV Petrom, Photon Energy, Romgaz, Nuclearelectrica, SAP, Siemens, Transelectrica, Traduceri Champollion și XTAG.

Prima zi a ZF Power Summit 2020 a adus la masa discuțiilor 27 de speakeri – autorități, lideri de companii, avocați și consultanți – și mai bine de 250 de participanți activi, într-o dezbatere în care s-a discutat despre tranziția energetică, despre investiții în infrastructură, digitalizare, dar și despre planurile marilor companii privind dezvoltarea businessului în România.

„Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziția energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de știință consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita“, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice.

El a explicat că există angajamente europene anunțate recent, iar dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, ar fi nevoie de investiții de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte.

„Vorbim de 250 mld. euro investiții anuale. Bani care va trebui dați de cineva și încasați de altcineva. Întrebarea este cât de pregătită este industria din România să capitalizeze aceste oportunități. Cîte mașini electrice sau pe hidrogen producem în România, câte baterii?“ La rândul său, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei consideră că următoarea perioadă ar putea aduce presiune pe industrie, în contextul în care costul forței de muncă și al utilităților a început să crească.

„Industria în România este bazată astăzi pre­ponderent pe investiții străine, companii care stau aici, și datorită costului mult mai mic al energiei și al forței de muncă. Acest trend s-a modificat substanțial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie“, a spus Corneliu Bodea. Stabilitatea legislativă și un climat investițional prietenos reprezintă factori esențiali în dezvoltarea businessurilor, potrivit reprezentanților marilor companii prezenți la evenimentul organizat ieri de Ziarul Financiar.

„Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât și pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze“, transmite Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

Și Anca Dragu, directorul general al E.ON România, consideră că este necesară pre­dictibili­tatea legislației pentru ca jucătorii din sec­torul energetic să își asume dezvoltarea și implementarea unor proiecte cu impact în do­meniu. „Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanțare sunt atât în România cât și la Bruxel­les. Este treaba companiilor să ajungă la finanțările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanțările din țară, este important dialogul cu mediul privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebați ce putem face și noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităților pentru care mediul privat nu găsește resurse.“

La rândul său, Eric Stab, președinte și CEO al Engie România, a adus în discuție același aspect, indicând necesitatea unui mediu mai sigur din punct de vedere al cadrului legislativ. „Credem în viitorul pieței energetice din România și în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai puțin incert, sunt prea multe discuții și multă instabilitate. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări și ne-am dori să primim și soluții pentru ele. După cum știți, anul 2020 este un an important în ceea ce privește liberalizarea pieței de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de prețuri libere.“

Legat de planurile de dezvoltare ale companiei, Camelia Ene, CEO & country chairman al MOL România, indică digita­lizarea, dezvoltarea rețelei și diversi­ficarea produselor din portofoliu ca principalele direcții de extindere a businessului.

„Avem 25 de ani în România. Ne uităm la ce urmează să se întâmple. Ne gândim la trei direcții majore de dezvoltare: digitalizarea proceselor interne și a interacțiunii cu partenerii și clienții, dezvoltarea rețelei și a conceptului fresh corner și diversificarea produselor și serviciilor din portofoliu“, spune  Camelia Ene.

Virgil Popescu, ministru al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

• În patru ani România va avea o producție pe bază de energie electrică foarte dezvoltată. Balanța energetică a României se va muta către 10-15% cărbune, de la 25%, gaz 30-40%, hidro 20%. Nuclearul va rămâne la același nivel. În plus, gazul românesc va ajunge în casele românilor. Numărul utilizatorilor va crește de la 35% la 70%.

• Susținem listarea companiei la Bursă. Avem o scrisoare de intenție din partea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care dorește să fie parte din prelistare cu 5%. Se menține hotărărea de majorare, de 10%.

• Nu vom modifica legea offshore decît dacă în Parlament se va ajunge la un consens. Vrem deblocarea investițiilor din Marea Neagră. Mă bucur că Black Sea Oil & Gas face în continuare lucruri în Marea Neagră. Abrogarea OUG 114/2018 s-a realizat deja, dacă e nevoie de modificarea legii offshore, acest lucru se va face în Parlament.

• Am descentralizat decizia de distribuția de gaz către unitățile administrativ-teritoriale. La nivelul lor vom încuraja să se facă asocieri și studii de fezabilitate. Orice unitate care dorește va putea accesa acești bani.

• Orodonanța 114/2018 a bulversat complet economia și domeniul energiei. O cantitate mare de energie a fost scoasă de pe piața liberă și dusă pe piața reglementată.

• Prioritatea companiilor din energie în următorii patru ani trebuie să fie investițiile. Contractele de management trebuie legate de planuri de investiții.

Eric Stab, președinte și CEO Engie România

• Vom continua să investim și în 2020, și în anii următori. Vom continua să investim în aceleași direcții ca până în prezent? Probabil că nu, așa cum lasă se înțeleagă acest panel, mai ales având în vedere Green Deal, care modifică prioritățile de investiție din sectorul energetic la nivel european cu impact si pe plan local/national.

• Pentru noi gazele nu înseamnă doar o tranziție energetică, ci și o componentă a soluțiilor de viitor. Putem produce și distribui gaze cu impact mai mic pentru mediul înconjurător, și astfel reducem emisiile de carbon. În viitor, ne vom concentra asupra acestei probleme, iar România va putea participa la discuțiile de la Bruxelles cu privire la acordul ecologic care trebuie să protejeze mediul înconjurător. România trebuie să negocieze la Bruxelles, să fie dispusă să contribuie activ la acest proiect. Însă, trebuie să se țină cont de nivelul de la care pleacă România și resursele cu care poate contribui.

• Credem în viitorul pieței energetice din România și în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai plin de certitudine, sunt prea multe discuții și multa incertitudine. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări și ne-am dori să primim și soluții pentru ele. După cum știți, anul 2020 este un an important în ceea ce privește liberalizarea pieței de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de prețuri libere.

• O altă condiție cheie este să ne asigurăm că sunt companii de construcții care să ne ajute să dezvoltăm aceste proiecte și să ne asigurăm că ooamenii se conectează la această rețea de energie verde.

Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

• Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră (- n.red. Neptun Deep) pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât și pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze.

• România are una dintre cele mai mari taxe în sectorul de petrol și gaze din întreaga Europă, ceea ce nu oferă un mediu foarte competitiv. Vom urmări cadrul fiscal-legislativ și vom decide de acolo.

• Avem nevoie de stabilitate pentru că vorbim de unul dintre cele mai mari proiecte făcute în acest sector în România. Avem nevoie de stabilitate și de un climat investițional prietenos. Este valabil pentru toate investițiile, dar ținând cont de dimensiunea acestui proiect avem nevoie de un mediu competitiv din punct de vedere fiscal.

• Pentru 2020 proiectul de la Marea Neagră ne ocupă mult timp și nu este singurul proiect al nostru. Am anunțat investiții de 4,2 miliarde lei, în linie cu anul trecut, un buget care ne poziționează drept unii dintre cei mai mari investitori din România. În continuare ne uităm din punct de vedere strategic și dincolo de România, cum ar fi în Bulgaria.

• Aș fi încântată să văd o creștere pe gaz natural. În final, dacă mergem înainte cu Marea Neagră, vrem să îl vindem pe cea mai apropiată piață, iar asta ar fi România, bineînțeles.

Bogdan Badea, președinte directorat Hidroelectrica

• Vrem să mergem pe ideea de diversificare. În producție suntem implicați în procesul de preluare a activelor CEZ. Așteptăm să vedem schemele de susținere pe regenerabile din partea statulul. Partea de gaz nu este interesantă pentru Hidroelectrica pentru că o fac alții mai bine ca noi. Plusul de valoare este că noi producem exclusiv energie verde.

• Banii din IPO (listarea la Bursă – n.red.) ne vor fi utili în acest efort investițional (preluarea activelor CEZ – n.red.) În următorii zece ani vedem o Hidroelectrica puternic diversificată pe zona de regenerabile. Vom diversifica tot ce înseamnă portofoliul de vânt și de solar pe care vrem să-l dezvoltăm.

• Suntem mai puțin îngrijorați de un an secetos decât de o surpriză de reglementare. Dacă vrei ca stat să-ți atingi niște targeturi trebuie să ai o legislație prietenoasă pentru investitori.

• La HidroelectrIca 41% din costurile de producție vin din amortizări.

Teodor Chirică, administrator Nuclearelectrica

• Avem două proiecte începute, în stadiu de preproiect. Primul este reprezentat de stația de recuperare a tritiului și al doilea este de retehnologizare a unității 1. În procesul tehnologic apa grea capătă conținut de tritiu ridicat și creează probleme pentru retehnologizare. Este un proiect de mediu. Suntem în discuții și cu bănci internaționale pe acest proiect. Suntem în faza inițială în care facem studiile necesare pentru a avea o imagine asupra costurilor și pentru a putea prezenta un studiu de fezabilitate pentru a obține finanțare. Momentan pregătim un studiu de fezabilitate.

• În următorii ani ne continuăm parcursul nuclear. Vom avea trei unități nucleare în funcțiune în următorii zece ani și poate vom începe lucrările și la unitatea 4.

• Reactorul nuclear 3 necesită investiții de aproximativ 3 – 3,5 mld. euro. Nuclearelectrica are capacitatea de a susține prin cash-flow și prin credite. Dar fără garanția statului la credite, în România este greu să împrumuți astfel de sume de bani de la bancă.

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei

• Energia este un mijloc pentru a avea viață confortabilă și o industrie eficientă. Riscul principal cu care am început să ne jucăm este legat de industrie. Industria în România este bazată astăzi preponderent pe investiții străine, companii care stau aici și datorită costului mult mai mic al energiei și al forței de muncă. Acest trend s-a modificat substanțial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie.

• Pentru a putea ieși din această buclă avem printre altele fondurile de la Uniunea Europeană, însă pentru a le putea accesa este nevoie de un guvern puternic și de o stabilitate politică de cel puțin doi ani, pentru a putea angaja contracte ferme.

• Principalii factori de stres pentru sectorul energetic – seceta este o amenințare majoră, legislația și instabilitatea politică.

Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de Energie și Natural Resources a NNDKP

• Pe zona offshore industria a încasat o schimbare legislativă. Anume, prin legea offshore s-a introdus o suprataxare a veniturilor realizate din vânzarea gazelor. Anterior companiile nu erau supuse unei asemena taxe. Consider importantă eliminarea suprataxării. M-aș uita în ce măsură piața centralizată rezolvă lucrurile, să vedem dacă merită susținută.

• Pe zona de onshore, suprataxarea a început ca măsură temporală în 2015, în condițiile în care oricum viitorul gazului este necesar. Nu puteam trece de la o economie bazată pe cărbune la energie regenerabilă fără să trecem prin gaz. M-aș uita cu atenție la suprataxarea pe onshore, aș fi atentă să nu schimb redevențele acordurilor petroliere.

• Alt lucru care nu încurajează investițiile este inexistența unei piețe centralizate pentru vânzarea gazelor și electricității. Restul problemelor nu țin de legislație, ci de implementarea legilor existente.

• Ne putem gândi la scheme de sprijin pentru zona de gaz. Este necesară sprijinirea, România are mult de lucru până își atinge țintele de energie regenerabilă, iar fără aceste scheme nu ne vom atinge țintele.

Ondrej Safar, director general CEZ România

• Vedem multe oportunități în zona de distribuție a energiilor regenerabile și vrem să ajutăm clienții pe partea de tranziție.

• În România problema nu se pune în atractivitate sau lipsa atractivității pieței. Suntem foarte mulțumiți de piața de aici. În ceea ce privește reducerea investițiilor, am venit aici să fim un investitor pe termen lung. Decizia de investiție în România este una strategică. Noi am hotărât să ne concentrăm pe reducerea emisiilor de carbon în Cehia.

• În 2010 existau niște ținte pentru 2020. Acum suntem în 2020, iar despre acele ținte nu se mai vorbește. Consider că multe dintre ele au fost atinse până acum. În următorii zece ani ne putem aștepta la niște rețele de distribuție care vor activa mai mult prosumerii. Companiile vor deveni mai repede partenere în ceea ce privește serviciile energetice.

• Avem nevoie de scheme de suport pentru a atrage investițiile de genul acesta, pentru că investițiile nucleare sunt pe termen lung, trebuie să gândim planul pe cel puțin zece ani.

Corina Popescu, director general Electrica

• Trebuie să ne aliniem la trendurile europene și să ne gândim strategic unde suntem. Ne dorim să avem un portofoliu echilibrat și partea de regenerabile va face parte din acest portofoliu.

• Trebuie să acceptăm că suntem într-un proces de tranziție. Văd consumatorul în mijlocul procesului. Trebuie să ne diversificăm. Cumva tot ce ține de servicii conexe, digitalizare reprezintă pilonii pe care ne-am definit strategia și în care încercăm să ducem direcția de dezvoltare.

• În 10 ani vom consuma mai multă energie verde. Cred că piața va avea o altă față, va fi mult mai flexibilă. Din 2026 orice client ar trebui să-și poată schimba furnizorul în 24 de ore. Nu vom consuma doar energie, vom vinde cu toții servicii.

Johan Meyer, manager de portofoliu Fondul Proprietatea

• Nu ai nevoie de proiecte masive noi de infrastructură care să furnizeze energie pentru următorii 40-50 de ani. Hidroelectrica nu va construi încă un baraj pe Dunăre, ci va căuta ceva cu impact de mediu mai mic, ceva mai eficient. Trebuie Nuclearelectrica să construiască încă un reactor masiv? Nu văd nevoia. Susțin orice investiție care are sens din punct de vedere financiar. La Nuclearelectrica este dificil pentru că nu există proiecte mici. Cheltuiești peste 1 miliard de euro pentru un reactor.

• Putem transforma OMV Petrom dintr-o companie mare de petrol și gaze într-o companie de gaze cu activități și în petrol. Depinde care sunt câștigurile și cât va costa să le obținem.

• Vom face orice pentru a susține procesul de listare a Hidroelectrica. Acesta este bun atât pentru Hidroelectrica, cât și pentru piața de capital care are nevoie de cât mai multă lichiditate și cât mai multe compani listate. Credem că listarea are sens și pentru țară, pentru că pune România într-o poziție în care Bursa poate primi un rating mai bun și de la MSCI.

Alexandru Teodorescu, CEO e-charge Renovatio

• În București am depășit 150 de stații de încărcare pentru mașini electrice, iar în țară sunt câteva sute. Încă nu sunt atât de multe stații de încărcare rapidă. Nimeni nu vrea să stea 5 ore să își încarce mașina. Avem nevoie de încărcare în 10-15 minute. Acum durează între 40 și 60 de minute pentru încărcare în funcție de mașină și de bateria pe care o ai.

• Mașina electrică are un avantaj față de mașina convențională, pentru că o poți încărca acasă. Poți economisi mai mult de 50% din cheltuielile cu transportul cu o mașină electrică dacă te bazezi pe încărcare acasă

• Dacă o primărie cere 1-2 avize pentru că le consideră stații temporare, altele cer liste lungi de avize. O uniformizare a legislației în acest domeniu ar fi de dorit pentru cei care dezvoltă

Virgil Ivan, director dispecer energetic național în cadrul Transelectrica

• Investițiile pe care le avem în vedere în următoarea perioadă urmăresc modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport a companiei, pentru care ne-am bugetat 1,7 mld. lei, participarea la dezvoltarea pieței unice europene și digitalizarea instituției.

• Principala preocupare pe care o avem acum o reprezintă adecvanța sistemelor energetice. Regulamentul 941 are în vedere analiza adecvanței – care prezintă analizele de risc – să trecem într-o altă dimensiune de la asigurarea resurselor energetice la nivel național, la nivel regional. Trebuie să ai analize foarte bine pregătite privind riscurile la nivelul alimentării cu energie electrică. Nu este o problemă doar a României, ci este o problemă europeană.

Camelia Ene, CEO & country chairman MOL România

• Un consorțiu din care facem și noi parte a obținut o finanțare de 19 mil. euro la nivel regional – prin care se urmărește instalarea mai multor stații de încărcare pentru autovehiculele electrice. Pentru România avem programate 40 de astfel de stații. Până acum avem în jur de 10 stații deja instalate, iar până la finalul anului estimăm că le vom implementa pe toate.

• Separat de acest proiect, MOL dezvoltă proiectul de mobilitate electrică mol plugee. Avem instalate deja patru astfel de stații. De la an la an numărul mașinilor electrice crește și vrem să fim de la început în dezvoltarea acestei piețe.

Ana Ionașcu, senior executive enterprise accounts Microsoft 

• Putem să ardem etape în România în transformarea digitală. Putem vedea ce au vrut alții să obțină și să ajungem mai repede acolo. Legat de stațiile de încărcare electrică, compania B-Charging din Suedia a început cu 4 angajați. Și-au dat seama că nu este ușor, au venit către Microsoft și împreună cu noi au ajuns de la 4 stații la 2.000 pentru că le-au dat angajaților flexibilitatea, au investit în cloud, au renunțat să se ocupe de lucrurile pe care nu le fac în mod special.

Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale și juridice, Deloitte România, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul auto

• Mai mult de facilități și subvenții, aș vedea mai mult accent pe cultură în România. Noua generație merge spre zona de mașini electrice și hibrid, dar studiile arată că în viitor mașinile diesel și cele pe benzină nu vor dispărea, ci vor fi mai eficiente. Asta se vede și în motoarele produse de marii producători.

• Aș spune că subvențiile ar trebui să fie acordate pentru cercetare și dezvoltare în domeniul auto. Vedem că Japonia investește mult pe zona auto și pe baterii. Vedem chiar producători mari care încearcă să dezvolte această parte de baterii, cum ar fi Volkswagen, care a luat decizia după scandalul Dieselgate. România ar trebui să aibă un program structural nu doar pe facilități fiscale, ci pe mai multe domenii, iar facilitățile fiscale pot fi doar o parte din program. Nu poți face o facilitate fiscală doar pentru a achiziționa o mașină.

Sorin Alecu, director strategie dezvoltare CE Oltenia

• Pe partea de forță de muncă tranziția va însemna și o reconversie a forței de muncă. Vom închide capacități. Aceste capacități înseamnă și disponibilizarea unor angajați în anumite zone. Încercăm cu autoritățile să finanțăm anumite segmente pentru reconversia profesională.

• Peste 10 ani eu aș vrea să nu mai consumăm energie luată din țările non-UE. Aș vrea chiar de mâine dacă se poate. După Brexit, un consultant din Marea Britanie a publicat un raport în care spunea că în 2017 UE a importat 3 TW de energie din țări non-UE. Acum a ajuns la 31 TW în 2019, iar rata de creștere este de 30% în fiecare an

• Compania mea a cheltuit cam 1 miliard de euro în investiții de mediu, am accesat și fonduri europene, am accesat tot ce se putea accesa. Acum am ajuns într-o situație în care ne propunem să ne îngălbenim și să ne înverzim puțin, adică să reconvertim anumite blocuri pe cărbune, să le înlocuim cu unele pe gaz. Sau să luăm terenuri care nu sunt utilizabile, să le folosim pentru energie regenerabilă.

Alessio Menegazzo, director sustenabilitate și afaceri instituționale Enel România

• Este nevoie de o discuție care să ducă în zona de flexibilitate, spre drepturile consumatorilor, dar astăzi lipsește și este nevoie de un spațiu mai mare pentru această discuție. Perspectiva de viitor pe care noi o vedem este o zonă europeană în care comunitățile vor produce energie într-o manieră flexibilă, astfel că consumatorul va fi mult mai puțin dependent de companii. Pentru a ajunge acolo e important ca dezbaterea la nivel politic din România să nu mai fie atât de concentrată pe proiecte majore. Adică să nu mai discutăm despre proiecte mari care peste 15 ani nu vor mai avea rost.

Petru Rușeț, country division lead Siemens România

• Cred că prosumatorii au o șansă, legislația a început să se dezvolte. Cu siguranță vom avea o rețea flexibilă care va putea asigura necesarul. Noi oportunități sunt legate de predictibilitatea legislației. Ceea ce ne-am dori este ca pentru următorii 10 ani, este să nu mai avem un eveniment de oprire a subvențiilor pentru că asta alungă orice investitor.

Carmencita Constantin, general manger, GE Power Infrastructure România

• Sunt mai multe state membre care spun că nu le ajung cei 10 ani pentru tranziție, în afara celor care și-au asumat deja și au spus că pot. Nu cred că intervalul de 10 ani se poate aplica României.

• Nu ai cum să faci miracole în 10 ani. Un singur proiect de investiții, de la idee la implementare și punere în funcțiune, are nevoie de un ciclu de 5-7 ani, indiferent că este regenerabilă, indiferent că este centrală pe gaze, iar acest ciclu va fi extins în România din două motive: capacitate instituțională și capacitate fizică de implementare. Forța de muncă din companiile din România începe să fie deficitară în sector. Avem câteva proiecte mari de investiții în desfășurare, la Hidroelectrica, la Transelectrica și la Romgaz, și niciunul nu este în grafic. Toate au întârzieri majore.

Radu Mustață, sales director, Marsh România

• Pe piața gazelor, Marea Neagră este o oportunitate și trebuie să jucăm inteligent cu atât mai mult cu cât contextul regional nu este favorabil ideii de a deveni exportator de gaze. Ucraina, care putea fi o piață interesantă de export, și-a reînnoit contractul cu Gazprom, spre exemplu. În același timp, Grecia trece printr-un proces de liberalizare. Dacă vrem să mergem spre export, zona gazelor este complicată, încât se întețește competiția.

• Plata de disponibilitate este o soluție pentru problemele CE Oltenia, în sensul că există un precedent creat de Polonia. În noiembrie 2018 Polonia a finalizat plata de disponibilizare pentru 4 noi centrale pe cărbune. Noi purtăm constant acest dialog cu Ministerul Energiei și încurajăm avansarea contractului pentru diferență și a pieței de disponibilitate pentru că acestea sunt printre cele mai importante pe care le propunem pentru planul de securitate energetică.

• Cred că România trebuie să facă un joc inteligent pe energie, cu atât mai mult cu cât la Bruxelles are cine să ne asculte dacă avem ce spune.

Anca Dragu, director general ajunct E.ON România 

• Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanțare sunt atât în România cât și la Bruxelles. Este treaba companiilor să ajungă la finanțările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanțările din țară, este important dialogul cu mediu privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebați ce putem face și noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităților pentru care mediul privat nu găsește resurse.

• Ne concentrăm pe zona de distribuție și soluții pentru consumatori. Ne interesează pentru următorii 10 ani zona de smart green, sisteme scada, mobilitate electrică (stații de incărcare pe autostradă) și eficiență energetică pentru consumatorii privați.

Dana Dunel Stancu, liderul practicii de energie și resurse naturale din cadrul casei de avocatură Biriș Goran

• Trebuie ridicate blocajele legislative. Tot ce înseamnă pachet legislativ green deal și toată legislația are în centru consumatorul. Se vrea un consumator final activ, care să aibă controlul în ceea ce face în ograda sa. Consumatorii mici și medii trebuie să înceapă să aibă putere prin legislație.

• Instrumentele de comparare a prețului – singurul instrument este pe site-ul ANRE. Trebuie să se facă o realfabetizare a consumatorului de energie.

• ANRE ar trebui să aibă rol de arbitru între consumator și lanțul de distribuție.

• Directiva este pe masă – este un pachet legislativ care ar ajuta și ar debloca activitatea investițională în România.

• Predictibilitatea în legislație înseamnă să fii pe un curs cu tot ceea ce se întâmplă în jur.

Teofil Mureșan, președinte E-INFRA

• Lipsa tehnologiei va fi unul dintre cei mai penalizatori factori. Peste 10 ani văd sectorul energetic cu mai puțină subvenție decât are acum. Spre exemplu, parcurile solare pot fi subvenționate nu doar prin certificate verzi, ci și dacă lângă parc se face și înmagazinarea energiei.

• Va trebui să găsim echilibru între cost și siguranță. Cred că energia trebuie privită ca orice business și nu atât de strategic în trecut. Pentru asta trebuie să analizăm trendurile – unul dintre ele e interconecatarea, pe care o putem vedea nu doar între țări. Se construiesc mari proiecte nu doar în energie, ci și în gaz sau telecom. Acestea fac ca riscul investițional într-o țară să fie diminuat prin importuri – exporturi, iar costurile să fie oarecum regionale.

Alexandru Roșu, partener Amerocap

• Pentru viitor trebuie să ne conectăm la mobilitate și la ce își doresc consumatorii. Asta se face prin flexibilizarea companiilor. Strategia noastră vizează un portofoliu echilibrat cu investiții în resurse energetice pe două direcții: combustibili fosili, dar și battery minerals.

• Companiile din aceste industrii s-au adaptat la cererea piețelor, au dezvoltat unități mai mari și mai eficiente, combustibili mai buni etc. Spre exemplu, logistica produselor energetice a fost dezvoltată integrat astfel încât să adreseze atât fluxurile de combustibili auto, dar și produse petrochimice, chimice, energetice, etc.

• De aceea cred că industria petrolieră va continua să fie o parte a soluției în tranziția ce are loc în sectorul energetic. Această adaptare la trendurile pieței, la tendițele spre electrificare, este bună, dar resursele minerale naturale vor fi în continuare procesate și vor avea multiple utilizări în economia mondială.

Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice

• Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziția energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de știință consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita.

• Green Deal – Uniunea Europeană produce sub 10% din nivelul mondial de emisii. Situația cu încălzirea globală va rămâne aceeași dacă India, China și America nu vor face pași identici spre reducerea emisiilor.

• Sunt angajamente europene anunțate recent. Dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, este nevoie de investiții de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte. Vorbim de 250 mld. euro investiții anuale. Bani care va trebui dați de cineva și încasați de altcineva.

Carmen Neagu, strategy and business development counselor Energobit Group

• Prioritatea numărul unu a României este generarea, producția de energie de toate felurile, urmată de flexibilizarea sistemului de transport și distribuție. Flexibilizarea înseamnă dezvoltarea și implementarea de tehnologii digitale care să permită răspuns rapid în sistem. Asta este legată de digitalizare în relația cu consumatorul. Trebuie să recunoaștem că modificările tehnologice sunt atât de rapide în această zonă încât ideile de amortizare și recuperare pe care le avem sunt mai mari decât durata de viață unei tehnologii.

Gabriela Stanciu, director general Blumenfield

• Un studiu realizat de noi arată că în România sunt peste 200 de situri contaminate și peste 1.100 de situri cu potențial de contaminare ca rezultat al industriei. Motiv pentru care o soluție  la îndemână este cea de a avea o caracterizare a deșeurilor generate din industrie – asta se poate face cu analiză de laborator, care analizează probele de deșeuri generate și în funcție de conținutul acestora pot găsi soluții optime pentru valorificarea lor, tratarea lor.