Zamfirescu Racoți & Partners a lansat o campanie de conștientizare a traumelor prin care trec copiii captivi în divorțul părinților

Principalele probleme ridicate în cadrul evenimentului de către specialiștii prezenți, reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), judecători, avocați și psihologi s-au referit la numărul sporit de cazuri de alienare parentală, la necesitatea menținerii relațiilor cu ambii părinți de către copii, atât pe parcursul divorțului, cât și după separare, la importanța aportului specialiștilor în regăsirea căilor de comunicare cu copiii sau în depășirea unui divorț.

Printre temele abordate în cadrul evenimentului, s-au numărat următoarele idei: 

• Copilul este văzut de cele mai multe ori doar ca o armă pentru rezolvarea solicitărilor părinților;
• Avocatul trebuie să fie primul care cenzurează, dacă este nevoie, pornirile abuzive ale clienților, chiar cu riscul de a fi concediat;
• Este foarte important ca avocatul să reușească să convingă propriul client și apoi instanța de judecată că în dispută sunt drepturi ale copilului;
• Judecătorii au sarcina de a responsabiliza părinții, care, nu de puține ori, pun pe umerii copilului responsabilitatea tranșării conflictului;
• Principiile de care judecătorii trebuie să țină cont în permanență vizează interesul superior al copilului, ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia atunci când se impune în raport de vârstă și de gradul de maturitate, stabilitatea și continuitatea, dar și principiul de protecție împotriva abuzului;
• Numărul persoanelor care suferă de tulburări de personalitate este în creștere și este foarte posibil ca părinții care nu reușesc să ajungă la un acord și se luptă în instanță să sufere de astfel de tulburări;
• Defăimarea celuilalt părinte maximizează riscul apariției alienării;
• Părinții implicați în divorț trebuie să își privească copiii ca pe un obiectiv, nu ca pe un mijloc. Majoritatea părinților își folosesc copiii în astfel de dispute pentru a plăti niște polițe sau pentru a-și satisface propriile nevoi emoționale.

La finalul evenimentului, reprezentanții Direcțiilor Generale pentru Protecția  Drepturilor Copilului și Adopție au solicitat mai multe studii de caz și statistici pe care să își întemeieze munca. Părinții divorțați, mulți dintre ei confruntându-se cu alienarea copilului lor, au reclamat legea lacunară, care nu prevede vreo cale prin care părinții să fie obligați să se înțeleagă, posibilitatea medierii fiind exprimată ca o recomandare. În plus, deși România recunoaște fenomenul alienării parentale ca formă de abuz psihologic sever asupra copilului, în fapt, acest lucru este foarte greu de dovedit în instanță. Legislația nu sancționează în mod direct persoanele care se fac vinovate de acest abuz, recomandând doar ședințe de psihoterapie pentru înlăturarea consecințelor abuzului sau creșterea duratei, a numărului de întâlniri dintre copil și părintele denigrat.