Vrei ca peste 12 ani să ai oameni care să lucreze pentru tine? Pregătește acum un profesor!

Nu știu nimic, toată ziua stau pe Facebook, școala nu-i învață nimic, profesorii sunt depășiți și atunci trebuie să investim banii noștri în pregătirea lor. De ce mai plătim taxe la stat?

Aici nu intră în discuție vârfurile unei generații, care oricum sunt recrutate fie de companiile din afară, fie de multinaționalele din România, ci media educațională a unei generații, începând cu baza.
Degeaba avem bani, idei, proiecte, dacă nu avem cu cine să le executăm, dacă nu avem forță de muncă, dacă nu avem project manageri etc.

Cu excepția IT-ului, unde salariul mediu a ajuns la 1.200 de euro net, de patru ori mai mult decât salariul mediu pe economie, România încă nu poate să plătească pe medie salarii măcar ca minimul din Occident. Nu există suficientă productivitate, nu există suficientă organizare, nu există suficient business pentru a plăti aceste salarii.

Pe lângă IT-iști, care sunt numai 120.000 din cele 4,8 milioane de oameni care constituie forța de muncă și cu care ne mândrim cu toții (este bine de amintit că 99% dintre programatori lucrează pentru comenzile de afară, nu pentru IP-ul lor – Intelectual Property –, ceea ce înseamnă de fapt că și-au închiriat creierul la un preț mai mare), România livrează și foarte mulți analfabeți funcțional, adică tineri care nu știu să interpreteze un text, care nu înțeleg despre ce este vorba, ei fiind și cel mai ușor de manipulat.

Acest analfabetism funcțional înseamnă pentru piața forței de muncă că nu pot face operațiuni mai complexe, cu valoare adăugată mai mare, care să ducă în final la o productivitate mai mare și implicit la un salariu mai mare.

O treime din angajații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, care înseamnă 350 de euro.
Oana Moraru de la Helikon, care a înființat o școală în Călărași, susține că România, conform statisticilor, are școlile cu cel mai mic efect transformațional din UE.

Degeaba România stă foarte bine cu inteligența copiilor ei, dacă, odată ce intră în școală, această inteligență este trasă înapoi de sistemul de învățământ, dar și de profesori.
Degeaba fac copiii acasă un lego, un joc extrem de complex, dacă școala nu le onorează ulterior abilitatea de viitori arhitecți, ingineri sau oameni care vor gândi și vor lucra în domeniul tehnologiei, spune Oana Moraru.

Daniela Vișoianu, de profesie avocat și cea care conduce organizația Coaliția pentru Educație, a venit cu o statistică extrem de interesantă: principala problemă a României în educație este că jumătate din bugetul alocat acestui domeniu se duce către învățământul universitar, acolo unde ajung numai 100.000 de tineri. |n Occident, numai 25% din bugetul pentru educație se duce în învățământul universitar, cea mai mare parte a banilor fiind alocată pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, acolo unde este cea mai mare nevoie de resurse. Nu toată lumea trebuie să aibă facultate, dar pregătirea celor care nu au ajuns acolo trebuie să fie mult mai ridicată.

România nu pierde în învățământul universitar, unde găsești profesori și studenți buni, ci în celelalte forme de învățământ.
Dincolo de constatări și statistici, Oana Moraru propune, în primul rând companiilor, să adopte un profesor, un învățător sau chiar un educator și să investească în educația lor, ca să îi aducă la zi cu schimbările din societate și din lume.
După calculele ei, un training pe doi ani pentru un singur profesor poate ajunge să coste și 8.000 de euro.

Oana Moraru spune că educația românească nu pregătește copiii pentru aptitudinile necesare pentru următorul deceniu, atunci când vor fi joburi și meserii care acum nu există.

Primul skill necesar este legat de rezolvarea problemelor critice și abilitatea minții copiilor de a-și aduna singuri informațiile.
Pe locul doi este capacitatea copiilor de a colabora, de a lucra împreună; gândiți-vă cât de individualist este poporul român.
Al treilea skill: capacitatea de a te comunica pe tine, a te cunoaște pe tine, a vorbi despre tine cu voce tare.

Al patrulea skill: capacitatea de a inova, de a crea; cum putem avea produse românești cu valoare adăugată mare în orice domeniu dacă nu ar exista această capacitate de a crea? Această capacitate ar trebui cultivată în toate școlile, nu în numai câteva laboratoare.

Pe locul cinci – abilitatea de a citi printre rânduri, adică de a colecta informații.

Al șaselea skill – competențele IT și tehnologice.

Inteligența emoțională – copiii își vor pune întrebarea care este sensul lor în lume, care este scopul lor, cine sunt eu și ce fac.

Toate aceste aptitudini se văd în business și se pot transforma în câștiguri sau în pierderi.

Până când companiile vor ajunge să adopte un profesor (pentru multe, 8.000 de euro nici nu se văd într-un buget), Parlamentul României discută legea zilierilor. Angajarea unui zilier este prelungită de la 90 de zile la 180 de zile (din motive fiscale – pe cartea de muncă un angajator are un cost total de 1.943 de lei la salariul minim pe economie, în timp ce pentru un zilier, la același salariu minim, costul este de 1.278 de lei, primind în mână același venit, de 1.125 de lei). Această lege va crea un monstru, respectiv o forță de muncă plătită cu ziua, fără educație și fără prea multă calificare.  Dacă ne ocupăm de zilieri, vom avea și o economie de zilieri.