Vocea Europei de Est începe să fie tot mai puternică în UE: Ofensivă fără precedent pentru un loc la vârful Băncii Centrale Europene

Europa de Est lansează cea mai ambițioasă ofensivă de până acum pentru a obține un loc în cercul restrâns al conducerii Băncii Centrale Europene (BCE), o miză strategică într-un moment în care echilibrul de putere din Uniune este tot mai intens contestat.

Conform Bloomberg, candidați din Estonia, Letonia și Croația se află în cursa pentru a-i succeda vicepreședintelui BCE, Luis de Guindos, al cărui mandat se încheie în luna mai. Chiar dacă această funcție va fi adjudecată de altcineva, Europa de Est rămâne în joc: până la finalul lui 2027 se vor elibera încă trei posturi în Consiliul Executiv al BCE, format din doar șase membri.

Argumentele pentru numirea unui reprezentant din regiune sunt tot mai solide. Odată cu aderarea Bulgariei la zona euro, o treime dintre cele 21 de state membre ale uniunii monetare provin acum din fostul bloc comunist, o pondere care, spun tot mai multe voci, ar trebui să se reflecte și într-o influență mai mare în cel mai puternic organism de decizie monetară al Europei.

Drumul nu este însă lipsit de obstacole. Europa de Vest păstrează o greutate economică net superioară, iar lipsa unui candidat unic din Est riscă să fragmenteze sprijinul politic. În plus, competiția este dură: guvernatorul băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn (fost comisar european și considerat un candidat extrem de puternic) este văzut ca favorit pentru funcția de vicepreședinte, alături de portughezul Mario Centeno, și el bine poziționat.

Cu toate acestea, la aproape două decenii de la extinderea monedei euro spre Est, sprijinul pentru o reprezentare mai echilibrată la Frankfurt este în creștere. O astfel de mutare ar adăuga un nou strat de complexitate unui proces deja delicat, în care numirile la vârful BCE încearcă să țină cont de echilibrul dintre state mari și mici, de egalitatea de gen și de diversitatea viziunilor privind politica monetară.

„Fiecare țară are același vot în Consiliul Guvernatorilor, așa că este logic să existe un anumit echilibru și la nivelul funcțiilor de top”, explică Atanas Pekanov, economist la institutul Wifo din Viena și fost vicepremier al Bulgariei. „Din acest punct de vedere, ar fi benefic să existe cineva din Europa de Est.”

O eventuală reușită ar reprezenta un nou pas simbolic și politic în procesul de integrare europeană început după prăbușirea comunismului și accelerat odată cu marile extinderi ale UE din 2004. La doar trei ani distanță, Slovenia a adoptat moneda euro, urmată ulterior de Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Croația și Bulgaria.

Ar fi, totodată, o recunoaștere a performanțelor economice recente ale regiunii; cu atât mai remarcabile în contextul proximității față de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Ministrul sloven al finanțelor, Klemen Boštjančič, consideră că Europa de Est a fost „neglijată”, nu doar în desemnarea conducerii BCE, ci și în alte structuri-cheie ale Uniunii Europene. Subiectul se află și pe agenda Parlamentului European, care intervievează candidații pentru Consiliul Executiv al BCE și poate întârzia procedura de numire, chiar dacă nu dispune de drept de veto.